COLEGIUL AGRICOL "Ţara Bârsei" PREJMER. 57 de ani de învăţământ agricol

Nicoleta Dragomir

SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL. Suntem la cel de-al 5-lea eveniment cu public al proiectului nostru şi o preocupare importantă în perioada următoare este, pe lângă promovarea liceelor agricole, depistarea problemelor cu care se confruntă aceste unităţi, dar şi încurajarea elevilor, a părinţilor, a mediului de afaceri, a fermierilor să vină spre agricultură şi să-i asigure viitorul prin participarea activă la susţinerea învăţământului preuniversitar agricol.

Toţi cei implicaţi în proiect spunem într-un glas: ISTORIA NE OBLIGĂ! Ne obligă să luăm atitudine cei peste 84 de ani de la înfiinţarea liceului din Ciumbrud sau cei peste 187 de ani de activitate neîntreruptă ai Liceului tehnologic agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, judeţul Iaşi. Ne obligă lucrurile extraordinare şi reuşitele elevilor şi ale profesorilor de Colegiul agricol "Ţara Bârsei" din Prejmer, de la Liceul Tehnologic nr. 1 din Fundulea sau de la Liceul Tehnologic "Cezar Nicolau" din Brăneşti. Ne obligă eforturile pe care le fac conducerile liceelor din Cudalbi, judeţul Galaţi, de la Geoagiu, din Turda şi Blaj, din Focşani, Buzău, Călăraşi, din toate colţurile ţării! NE OBLIGĂ cifrele: peste 250 de licee agricole în anii '90. Doar vreo 40, în 2018!

Colegiul agricol de la Prejmer, o pepinieră de viitori specialişti pentru agricultura României
"Orice realizare mareaţă porneşte de la o idee sau un vis, care se va concretiza prin voinţă, determinare şi multă muncă" - cu aceste vorbe te întâmpină descrierea liceului din Prejmer, pe site-ul oficial. Apoi, parcurgând textul şi văzând preocupările didactice şi activităţile practice, îţi dai seama că nu sunt doar vorbe. Sunt fapte care sfidează parcă o realitate cam tristă, dar pe care ne-o dorim mai bună pentru liceele agricole ale României.

Câteva aspecte privind istoria Colegiului agricol:
• În anul 1962, a luat naştere instituţia denumită “Centrul Agricol Cisnădie” (cunoscută ulterior sub numele de Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară “Ţara Bârsei” Prejmer).
• În anul 1963, unitatea de învâţământ îşi va modifica, nu doar numele, ci şi locaţia, în “Centrul Şcolar Agricol” funcţionând în localitatea Budila.
• În anul 1982, această instituţie devine “Liceul Agricol Prejmer”.
• Nouă ani mai târziu, liceul va fi cunoscut sub denumirea de “Grup Şcolar Agricol Prejmer”.
• În anul 2005, instituţia va fi recunoscută drept “Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Ţara Bârsei Prejmer”, fiind singura unitate şcolară cu profil agricol şi de industrie alimentară din zona de est a judeţului Braşov.
Elevii Colegiului pentru Agricultură şi Industrie Alimentară „Ţara Bârsei” din Prejmer se pregătesc pentru obţinerea calificărilor pentru care au optat, atât în orele teoretice din şcoală, cât şi în orele de practică, desfăşurate în instituţiile partenere. De asemenea, au posibilitatea să îşi dezvolte competenţele şi abilităţile dobândite şi în cadrul unor proiecte derulate în afara instituţiei de învăţământ.

Un PROIECT PENTRU VIITORUL AGRICOL al României
ISTORIA NE OBLIGĂ să nu uităm de unde am plecat cu toţii, să nu uităm că suntem fii şi fiice ale unui popor care, de multe ori, nu îşi merită soarta ce i-a fost zămislită de către cei care uită că sunt români. ISTORIA NE OBLIGĂ să NU repetăm greşelile trecutului, să nu persistăm în perpetuarea lor şi să facem orice efort e nevoie pentru a le îndrepta.
ESTE INADMISIBIL ca procesul de educaţie să fie perturbat şi chiar întrerupt, supus unor decizii care, în multe cazuri, au dus la desfiinţarea multor unităţi de învăţământ preuniversitar agricol!
Şi atunci, ne mirăm de ce vorbim de PARADOXURI chiar şi în educaţia agricolă? Lumea agricolă - companii, fermieri, cercetare - are nevoie de specialişti instruiţi în liceele de profil. Firmele sunt dispuse să-i finanţeze şi să-i pregătească pe viitorii angajaţi încă de pe băncile şcolii. Desigur, a scăzut numărul elevilor. Cu siguranţă trebuie să lucrăm şi la mentalitatea părinţilor, să îi convingem căAGRICULTURA este întotdeauna o meserie DE VIITOR, bine cotată şi bine plătită când vine vorba de tineri educaţi şi bine instruiţi. Vom face şi asta, ne vom implica în organizarea unor campanii de sensibilizare şi conştientizare a comunităţilor rurale! Însă nu trebuie să uităm că educaţia agricolă nu se poate face fără pământ, fără laboratoare, fără ferme pentru practică zootehnică şi vegetală.
Avem suficiente motive pentru a merge mai departe în turul liceelor şi, între timp, vom prezenta autorităţilor capabile să ia decizii provocările şi neajunsurile cu care se confruntă învăţământul preuniversitar agricol.

ISTORIA NE OBLIGĂ să NE UNIM şi să SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL.

VINO ŞI TU alături de noi! Vineri, 1 februarie 2019, de la ora 10.00 la Centrul Cultural "Ludwig Roth" din incinta Primăriei PREJMER, judetul Brasov

ÎN PREMIERĂ, 20 de elevi şi cadre didactice de la liceele la care am organizat până acum evenimente cu public în cadrul proiectului nostru vor fi prezenţi la cel de-al 5-lea liceu pe care îl vizităm - Colegiul Tara Barsei Prejmer. Un schimb de experienţă, spunem noi, mai mult decât binevenit!

Vă mulţumim tuturor pentru implicarea în demersul nostru şi pentru semnalul de normalitate pe care îl transmiteţi privind viitorul învăţământului agricol în România: Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Liceul Mihail Kogălniceanu Miroslava, Liceul Tehnologic Nr.1 Fundulea, Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza” Ciumbrud

Proiectul SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL este iniţiat de Revista FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE

Vă stăm la dispoziţie pentru informaţii suplimentare!

Cu aleasă consideraţie,
Nicoleta Dragomir redactor-şef Ferma, coordonator proiecte Fundaţia Revistei Ferma, tel. 0722814021
Leonard Constantin Stafie, autor, specialist în avicultură, redactor FERMA, initiator proiecte Fundatia Revistei Ferma

Detalii privind proiectul "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL":

web: www.revista-ferma.ro click AICI

FACEBOOK pagina proiectului: ne găsiţi AICI

SURSA: REVISTA FERMA

ISTORIA NE OBLIGĂ să luăm atitudine!

Nicoleta DRAGOMIR, Leonard STAFIE

Al patrulea şi cel mai recent eveniment al proiectului SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL a avut loc în ziua de 7 decembrie 2018, la Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza” din Ciumbrud, judeţul Alba. Ni s-au alăturat peste o sută de persoane care s-au implicat în organizarea, mediatizarea şi transmiterea mesajului nostru.

Toţi cei implicaţi în proiect spunem într-un glas: ISTORIA NE OBLIGĂ! Ne obligă să luăm atitudine cei peste 84 de ani de la înfiinţarea liceului din Ciumbrud sau cei peste 187 de ani de activitate neîntreruptă ai Liceului tehnologic agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, judeţul Iaşi.
ISTORIA NE OBLIGĂ să nu uităm că educaţia agricolă nu se poate face fără pământ, fără laboratoare, fără ferme pentru practică zootehnică şi vegetală.
ISTORIA NE OBLIGĂ să nu uităm de unde am plecat cu toţii, să nu uităm că suntem fii şi fiice ale unui popor care, de multe ori, nu îşi merită soarta ce i-a fost zămislită de către cei care uită că sunt români. ISTORIA NE OBLIGĂ să NU repetăm greşelile trecutului, să nu persistăm în perpetuarea lor şi să facem orice efort e nevoie pentru a le îndrepta.

ISTORIA ne mai dă o şansă, haideţi să nu o mai irosim!

Peste 250 de licee agricole în anii '90. În jur de 35, în 2018!
Proiectul iniţiat de Revista Ferma, prin Fundaţia Revistei Ferma, nu înseamnă doar turul liceelor agricole şi promovarea activităţii acestor instituţii de învăţământ preuniversitar. Am bifat cel de-al patrulea eveniment cu public şi anul viitor vor fi mult mai multe. Plus alte câteva evenimente de promovare. Însă o preocupare importantă în perioada următoare este depistarea problemelor grave cu care se confruntă liceele agricole: lipsa dotărilor, a fermelor de practică pentru elevi, lipsa acută a finanţării şi, din păcate, în multe situaţii se pregăteşte DEPOSEDAREA liceelor de bunuri, clădiri, terenuri, care fac obiectul unor interese, litigii, revendicări şi alte asemenea speţe.

LICEELE AGRICOLE NU POT EXISTA fără terenuri, clădiri şi dotări!
ESTE INADMISIBIL ca procesul de educaţie să fie perturbat şi chiar întrerupt, supus unor asemenea decizii care, în multe cazuri, au dus la desfiinţarea multor unităţi de învăţământ preuniversitar agricol!!!

Şi atunci, ne mirăm de ce vorbim de PARADOXURI chiar şi în educaţia agricolă? Lumea agricolă - companii, fermieri, cercetare - are nevoie de specialişti instruiţi în liceele de profil. Firmele sunt dispuse să-i finanţeze şi să-i pregătească pe viitorii angajaţi încă de pe băncile şcolii. Desigur, a scăzut numărul elevilor. Cu siguranţă trebuie să lucrăm şi la mentalitatea părinţilor, să îi convingem că AGRICULTURA este întotdeauna o meserie DE VIITOR, bine cotată şi bine plătită când vine vorba de tineri educaţi şi bine instruiţi. Vom face şi asta, ne vom implica în organizarea unor campanii de sensibilizare şi conştientizare a comunităţilor rurale!

Însă problemele cu adevărat acute apar atunci când INTERESELE PRECEDĂ EDUCAŢIA! Când autorităţile care ar trebui să ia atitudine asistă impasibile la declinul unor licee agricole cu zeci de ani vechime, cu rezultate şi investiţii care sfidează incredibil realitatea tristă, subfinanţarea sau nepăsarea. Dar se pare că nici realizările şi nici notorietatea liceelor, pe merit câştigate şi pe deplin meritate nu sunt suficiente, atunci când în procesul educativ intervin entităţi terţe, interesate exclusiv de clădiri, terenuri, bani!
Avem suficiente motive pentru a merge mai departe în turul liceelor şi, între timp, vom prezenta autorităţilor capabile să ia decizii provocările şi neajunsurile cu care se confruntă învăţământul preuniversitar agricol.

ISTORIA NE OBLIGĂ să NE UNIM şi să SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL!

SURSA: REVISTA FERMA

AGRICULTURĂ, EDUCAŢIE şi CERCETARE la Liceul Tehnologic nr. 1 FUNDULEA

Liviu GORDEA

Din 1963, pepiniera profesională a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Şcolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizării şi „construcţiei socialismului”, dar un lucru a rămas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educaţie este şi astăzi unul de referinţă pentru agricultura românească.

Într-o atmosferă tipic autumnală, am avut şansa să fim parte a celei de-a treia etape de implementare a proiectului de susţinere a învăţământului preuniversitar agricol, iniţiat de Revista Ferma, prin Fundaţia Revistei Ferma, împreună cu specialiştii Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe. La data de 2 noiembrie, am avut posibilitatea să descoperim, fascinaţi fiind, o instituţie de învăţământ unde studiază, de la preşcolari la liceeni, un număr de 696 de elevi, sub îndrumarea a 37 de cadre didactice. Acestora li s-a şi adresat într-o oarecare măsură întâlnirea noastră, care are ca unic scop promovarea acestor tineri care în viitor vor aduce inovaţie şi tehnologie nouă în dezvoltarea spaţiului rural românesc. Minunatele gazde, în frunte cu doamna director Carmen Poliana Maxim, ne-au prezentat care sunt orientările principale ale procesului educaţional.

Principii şi valori autentice
„Suntem o instituţie vie şi dinamică, pe care noi ne-o dorim să rămână un loc al unor principii şi valori autentice. Scopul nostru este să creştem aici oameni frumoşi, oameni care să capete individualitate, să rupă barierele anonimatului şi să devină cineva. Am o mare speranţă legată de viitor. Am înţeles că tinerii de mâine trebuie să fie în mod deosebit nişte tineri care să fie în echilibru cu ei înşişi, să aibă independenţă, responsabilitate şi foarte bune abilităţi de gestionare a tuturor situaţiilor pe care viaţa le oferă”, au fost cuvintele de întâmpinare ale directorului unităţii - Carmen Poliana Maxim. În replică, Nicoleta Dragomir, co-iniţiator al proiectului şi redactor-şef al revistei Ferma, publicaţie care anul acesta a împlinit două decenii de existenţă, a declarat: „Agricultura românească are nevoie de specialişti. Trebuie să oprim cumva acest exod al tinerilor către alte state, iar prin proiectul nostru încercăm să le insuflăm acestora dorinţa de a merge mai departe şi de a urma calea învăţământului superior agricol la noi în ţară, pentru că avem multe universităţi bune, capabile să dea României specialişti şi cercetători de mare valoare”.

Dispariţia populaţiei rurale, un fenomen alarmant!
Prezenţa iniţiatorilor, dar şi a susţinătorilor acestui demers, reprezentanţii companiilor care au contribuit cu generozitate la buna implementare a acestui proiect, cât şi a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Valeriu Tabără, a oferit şansa unei analize de profunzime a stării actuale a agriculturii şi a şanselor pe care tinerii le au pentru a crea un mediu agricol competitiv. „La prima vedere, ne confruntăm cu o criză majoră a forţei de muncă, dar în satul românesc se mai întâmplă un fenomen - dispariţia populaţiei rurale. Trebuie să găsim soluţii pentru a ne asigura că în continuare vom avea tineri activi în acest spaţiu, pentru că altfel riscăm să ne pierdem identitatea ca popor. De aceea, salut iniţiativa Fundaţiei Revistei Ferma şi vă asigur de sprijinul Academiei. Consider că ar trebui să existe un tip de parteneriat între unităţile de cercetare şi liceele cu caracter ştiinţific pe domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Noi am cerut în toamna anului trecut ca cercetarea aplicativă şi dreptul de a participa la modernizarea unităţilor de cercetare să fie înscrise ca măsură specială în viitoarea Politică Agricolă Comună. Totodată, am solicitat ca fermele didactice din învăţământul preuniversitar şi mediul universitar să beneficieze de sprijin direct pentru dotare şi instruire practică din fonduri europene, pentru că ele se pot constitui în centre de formare continuă. Iar reacţia comisarului Phil Hogan a fost una extrem de pozitivă”, a precizat, cu această ocazie, fostul ministru, Valeriu Tabără.

Ce înseamnă să fii profitabil?
Despre partea practică a proiectului a vorbit Leonard Stafie, care a oferit şi câteva date statistice. Astfel, potrivit acestuia, în prezent, în România sunt aproximativ 76 milioane de păsări, din care peste 50 la sută sunt crescute în gospodăria ţărănească. Dacă luăm, însă, în calcul cele 1,8 milioane de gospodării ţărăneşti, vom constata că numărul mediu de găini pe gospodărie este de 20. Ceea ce înseamnă cu nu este viabil din punct de vedere economic. Pentru că ele consumă foarte mult furaj, iar productivitatea este scăzută, un ou ajunge să ne coste 3 lei. „Mai rentabil este să cumpăr din supermarket decât să ţin găini acasă fără un plan bine pus la punct. De aceea, din punctul meu de vedere, creşterea găinilor ouătoare sau a puilor de carne în sistem free-range poate fi o alternativă viabilă. Pentru că acei crescători nu vor mai intra în competiţie directă cu marile unităţi avicole, care au bani pentru promovare, pentru a plăti ingineri zootehnişti şi pentru achiziţia de echipamente performante. Desigur, pentru a fi cu adevărat profitabil din punct de vedere economic e nevoie de un minim de 3.000 de găini ca să poţi să angajezi pe cineva. Dar un sistem cu o mie de găini poate reprezenta o soluţie pentru cine are deja un loc de muncă şi pe lângă casă deţine 1-2 hectare de teren şi poate mai are încă două hectare unde să-şi cultive porumbul, lucerna şi celelalte componente pe care le utilizează în furajare”, a explicat specialistul.

Norme de creştere a găinilor
Există acele reglementări europene, prin care consumatorul este informat cu privire la modul de creştere a găinilor şi de unde provin practic ouăle. Avem cifra "0" - pentru sistem ecologic, cifra "1" - free range, cifra "2" - la sol şi cifra "3" - în baterii. Iar dacă ne referim la puiul de carne există şi aici norme europene care fac diferenţa între sistemele de creştere. Astfel, pentru puiul crescut în sistem tradiţional se impune alocarea a 2 metri pătraţi pe cap de pasăre în exterior în padoc, o densitate în adăpost de 10 pui pe metrul pătrat, pentru o creştere lentă în 81 de zile minim. Pentru certificare ecologică se cere în plus stinghii de odihnă şi lumină naturală. Totodată, Leonard Stafie a ridicat problema păsărilor de genofond. „Noi până undeva prin anul 2000 am avut linii, hibrizi de carne şi hibrizi de găini ouătoare, la vremea respectivă performanţi şi compatibili cu tot ce se producea în Europa, dar cum nu s-au mai alocat bani pentru cercetare, acestea au dispărut. Aceşti hibrizi se puteau utiliza foarte uşor pentru creşterea în sistem tradiţional şi creştere lentă, aşa cum se întâmplă azi în alte ţări foste comuniste, cum ar fi Ungaria şi Cehoslovacia. Chiar dacă, spre exemplu, hibridul nostru de carne Robro nu ar mai fi fost performant pentru sistemul de creştere intensiv, el s-ar fi pretat foarte bine pentru sistemul de creştere lentă, pentru că era rezistent la condiţiile de microclimat, putea să iasă afară, ajungea la opt săptămâni să cântărească undeva la 2,1 kg, utiliza furaj mai ieftin”, consideră autorul cărţilor „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi „Ghid de creştere a puilor de carne”.

Educaţia, calea către performanţă
Coautor al acestor volume, Radu Antohe, de profesie medic veterinar, a avut şi el un mesaj pentru gazdele noastre: „Avem nevoie de educaţie, de a gândi şi a implementa lucruri durabile. Pentru că numai aşa putem fi performanţi. Agricultura şi-a câştigat respectul şi datorită unor instituţii cum este şi cea de aici, din Fundulea. Iar noi trebuie să continuăm acest proces de informare”. La rândul ei, Georgeta Dicu, absolventă a liceului de la Fundulea, promoţia 1987, a venit însoţită la acest eveniment de trei dintre surorile sale, toate foste eleve ale acestei instituţii de învăţământ. Chiar dacă acum reprezintă o companie privată, se consideră încă foarte legată de Institutul de Cercetări Fundulea, unde a activat o bună perioadă de timp, iar în prezent este implicată într-un proiect de salvare a patrimoniului genetic românesc la cultura porumbului. „Identitatea noastră naţională trebuie păstrată, fie că vorbim de portul popular sau de germoplasma pe care o avem. Şi dacă tema discuţiilor a fost în principal legată de găinile ouătoare, trebuie să vă spun că am creat un hibrid de porumb, CERA 270, care are un conţinut de proteină de până la 14%. Iar asta îl recomandă a fi administrat în hrana găinilor”, remarca cercetătorul.
La această a treia bornă a proiectului nostru ni s-a alăturat şi un grup de opt elevi de la Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi, însoţit de două cadre didactice, veniţi într-un schimb de experienţă, care a inclus şi vizita în ferma doctorului Mihai Petcu din Pantelimon, dar şi la târgul Indagra.

La final am avut parte de o mare surpriză. Când ne-a fost anunţat că trupa de teatru Noi(i) a liceului, care activează sub coordonarea profesorului Marian Zaharia, va prezenta piesa „Oglindă oglinjoară” nici nu am bănuit că vom descoperi adevăraţi tineri actori. Poate ne-a indus în eroare faptul că nu am avut de-a face cu un liceu de arte scenice, ci cu un liceu cu specific tehnologic, dar adolescenţii care au evoluat în program s-ar regăsi oricând şi într-o... „pepinieră teatrală”. Plini de încredere în ei, fără trac sau ezitări, ei ne-au adus reale momente de bucurie şi ne-au stârnit admiraţia. Starea de bine pe care ne-au transmis-o aceştia ne va face să ne amintim mereu cu plăcere despre acea zi dedicată învăţământului şi antreprenoriatului.

SURSA: REVISTA FERMA