CIUMBRUD, 2018. Cu liceele agricole, pe urmele Marii Uniri

Liviu GORDEA

La nici o săptămână de la ceremonialul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, ne-am dat întâlnire la Ciumbrud, în judeţul Alba, nu departe de locul unde a fost semnat actul de constituire a statului naţional unitar român, pentru a vorbi din nou despre învăţământul preuniversitar agricol. De această dată am poposit la Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza", împreună cu prieteni dragi, care şi-au manifestat susţinerea pentru proiectul Fundaţiei Revistei Ferma!

Pentru că nimic nu este întâmplător, trebuie să precizăm că personalitatea care a dat numele unităţii de învăţământ s-a aflat între cărturarii ardeleni care, la 1 decembrie 1918, au participat la votul care a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. Alexandru Borza a fost unul dintre corifeii actului de naştere al României Mari, dar şi întemeietorul şcolii de geobotanică din ţara noastră. Ştiinţa aceasta, care cercetează distribuţia teritorială a vegetaţiei, nu poate fi despărţită de numele său. Alexandru Borza a fost, de altfel, recompensat post-mortem cu titlul de membru al Academiei Române pentru contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţei şi cercetării.
Poposind, deci, în liceul acesta încărcat de tradiţie, la final de an aniversar, am simţit şi noi mai pregnant solemnitatea momentului. Aflaţi deja la al patrulea episod al proiectului nostru, putem spune că se naşte o familie, care îmbrăţişează educaţia din domeniu agricol. În centrul acestei familii se află tineri ambiţioşi, cu interes pentru dezvoltarea lor personală în contextul unei agriculturi în creştere. Profesionalizarea şi înalta specializare a generaţiei tinere sunt garanţia unei dezvoltări sustenabile a acestui domeniu. Ne bucurăm, deci, să fim parte a unui proiect de pionierat, pe care tinerii par să îl îmbrăţişeze cu interes.

Soluţii concrete
„Dincolo de promovarea liceelor cu profil agricol din România, mesajul nostru este de susţinere, în ideea de a face ceva concret pentru ele. Faptul că la Ciumbrud au fost prezenţi şi politicieni şi reprezentanţi ai instituţiilor agricole, ai prefectului, ai Consiliului Judeţean, oameni care au decizia în mână şi care pot să transmită mai departe mesajul nostru, dă într-adevăr credibilitate demersului pe care l-am iniţiat. Sper ca la anul cândva să şi organizăm o întâlnire mai amplă cu reprezentanţii liceelor agricole şi cu cei care iau decizii, pentru a le propune soluţii concrete pentru dezvoltarea învăţământului preuniversitar agricol”, a declarat Nicoleta Dragomir, redactor-şef al revistei Ferma şi coordonator al proiectului. În opinia sa, este foarte important pentru comunităţile rurale să existe instituţii de învăţământ preuniversitar agricol. „Firmele din domeniu caută cu disperare specialişti. Este inadmisibil să existe această cerere şi noi să nu avem unde să-i formăm”, consideră Nicoleta Dragomir.

Recrutarea tinerilor, o adevărată provocare
Pentru Simona Lazăr, director al Liceului Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Ciumbrud, principala grijă o reprezintă recrutarea elevilor din ciclul de învăţământ superior. „Noi nu ne-am pierdut identitatea de liceu agricol şi depunem toate eforturile pentru a forma şi scoate pe piaţa muncii absolvenţi bine pregătiţi. În această instituţie, în acest an şcolar, avem un efectiv de 567 de elevi, la toate formele de învăţământ, respectiv pre-primar, primar, gimnazial, liceal zi şi seral, cât şi învăţământ post-liceal, învăţământ profesional şi învăţământ profesional dual. Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm în momentul de faţă se referă la recrutarea efectivelor de elevi pentru învăţământul liceal şi profesional începând cu clasa a IX-a. Şi asta are drept cauză nu numai vremurile în care trăim, ci şi faptul că familiile elevilor de gimnaziu nu mai au timpul necesar să discute îndeaproape cu copilul lor, să-l consilieze şi să-l îndrume spre ceva palpabil, spre ceva practic”, afirmă doamna director. Pentru a face sistemul educaţional mai atrăgător, aceasta a accesat în ultimii ani câteva proiecte cu finanţare europeană, precum Erasmus Plus, prin intermediul cărora elevii au participat în fluxuri a câte trei săptămâni de practică de specialitate în ţări ca Spania, Cipru şi Portugalia, unde şi-au îmbogăţit atât cunoştinele de comunicare în limba de circulaţie din ţările respective, cât şi competenţele în specialităţile pe care le urmează.

Omul sfinţeşte locul... dacă are cu ce
Horea Moruţan, medic veterinar de profesie şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din judeţul Alba, este unul dintre mândrii absolvenţi ai liceului din Ciumbrud, iar revederea locului în care păşea pentru prima dată în urmă cu 30 de ani i-a trezit multe nostalgii. „Anul trecut am avut întâlnirea de 25 de ani. Este un lucru extraordinar că aici, la Ciumbrud, au existat dascăli şi personal auxiliar, maiştrii şi aşa mai departe, de o calitate umană deosebită. Ne place să spunem că omul sfinţeşte locul. Dar pentru a-l sfinţi, el trebuie să fie încărcat de acea sfinţenie. Acum este obligaţia noastră, a celor mai tineri, să facem cumva ca această sfinţenie să nu dispară cu desăvârşire. Dacă acum o sută de ani evenimentele erau încărcate cu demnitate, iată că la Centenar suntem marcaţi şi de umilinţă, din cauza faptului că patru milioane de români trebuie să muncească în străinătate. Este momentul să ne unim şi să lăsăm răutăţile, să muncim pentru ridicarea noastră a tuturor, pentru a da posibilitatea copiilor noştri să rămână lângă noi”, a îndemnat acesta.
La rândul său, Nicolae Nemeş, fermier şi reprezentant LAPAR în judeţul Alba, este de părere că trecerea liceelor cu profil agricol în subordinea Ministerului Agriculturii ar fi benefică. „Susţin acest proiect şi îmi doresc ca liceele cu profil agricol să treacă în subordonarea Ministerului Agriculturii, pentru că atunci probabil s-ar găsi şi finanţare. În prezent se risipesc o grămadă de bani pe proiecte neviabile. Nu vreau să dau exemple, dar sunt tot felul de măsuri care seamănă mai mult cu un ajutor social. Înţeleg nevoia de susţinere a fermelor mici, dar aceasta trebuie să se facă în aşa fel încât să asigure un trai bun unei familii de 4-6 persoane. Altfel nu are rost să împrăştiem banii, ci să-i direcţionăm mai bine spre liceele profesionale sau cele agricole, care cu siguranţă vor produce plusvaloare”, a declarat fermierul.

Puţini fermieri au la bază o şcoală agricolă
În intervenţia sa, Radu Antohe a transmis salutul ministrului Petre Daea către reprezentanţii liceului din Ciumbrud şi către toţi agricultorii din judeţul Alba. „Conform statisticilor oficiale, mai puţin de zece la sută dintre fermierii români activi sunt absolvenţi ai unei şcoli cu profil agricol. Iar asta este o mare problemă. Pentru că nu vom putea asimila toate aceste noi tehnologii fără o instruire corespunzătoare sau o educare în acest scop prin care să formăm generaţiile viitoare de fermieri”, spunea Radu Antohe, în timp ce Leonard Stafie, specialist în avicultură şi unul dintre motoarele principale ale proiectului Fundaţiei Revistei Ferma, a insistat asupra unui alt aspect, mai practic:„Când liceele cu profil agricol erau în subordinea Ministerului Agriculturii, au dus-o relativ bine. Trecerea acestora la Ministerul Educaţiei nu a fost cea mai bună soluţie. Iar astăzi se văd rezultatele. Există licee agricole care nu mai au clase de veterinară. Au dispărut clasele de zootehnie. Şi asta în timp ce noi ne plângem că avem nevoie de muncă calificată, nu neapărat cu studii superioare. Până la urmă, agricultura este singura şansă de reabilitare a României”, ne-a asigurat acesta.

O moştenire preţioasă
Prezent la eveniment în dublă calitate, de director la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Alba, dar şi ca absolvent al liceului din Ciumbrud, Gheorghe Lazea a evidenţiat importanţa practicii în formarea specialiştilor de mâine. „Ciumbrud este localitatea cu cei mai mulţi fermieri din ţară care produc material săditor horticol. Aici se află cea mai mare pepinieră pomicolă din ţară. Pe toată suprafaţa localităţii, dar şi în împrejurimile sale, veţi găsi producători de material săditor. Cu toate astea, este foarte greu să convingi astăzi elevii de liceu să execute şi activităţi practice. În perioada în care eu eram în acest liceu, două luni pe an aveam activităţi practice, una toamna şi alta primăvara. Pe lângă asta, pe tot parcursul anului, elevii de la liceul din Ciumbrud executau toate lucrările în ferma viticolă de 80 de hectare. De aceea, eu apreciez acest învăţământ dual, care a început şi în cadrul liceului de la Ciumbrud, prin sprijinul pe care îl oferă SC Domeniile Boieru”, a precizat directorul DAJ Alba.

Ne-am despărţit de liceul ce poartă numele unui lider unionist, convinşi fiind, încă o dată, de potenţialul uman care se găseşte în învăţământul de specialitate. La 100 de ani distanţă de momentul acesta plin de lumină, prezentul ne devoalează faptul că nu putem exista independent, închistaţi în graniţe, rostind doar versuri patriotarde. Ataşamentul real pentru glie înseamnă azi conectarea la înalta tehnologie, cunoaştere, partenariate, educaţie şi, nu în ultimul rând, respect pentru cei care doresc să îmbrăţişeze acest frumos domeniu.

AGRICULTURA FĂRĂ OAMENI
Deşi era prins cu treburi în cu totul altă parte, Valeriu Tabără a ţinut morţiş să facă un ocol şi să vină la Ciumbrud pentru a sta de vorbă cu oamenii locului, iar cuvintele sale au avut darul de a da speranţă acestora. „Închipuiţi-vă că putem face agricultură fără oameni în sat, situaţie în care, din păcate, ne găsim acum. Din această cauză nimeni nu cred că ar trebui să-şi propună să mutăm fabricile de prelucrarea laptelui la oraş, ci trebuie să vină cât mai aproape de sat. Pentru că ele sunt cele care ne dau garanţia locului de muncă. Eu sper ca politicile agricole comune care se pun la punct acum la nivel european, dublate şi de o strategie mai clară a agriculturii şi a dezvoltării rurale în România, să ne poată aduce într-o complementaritate a agriculturii cu toate celelalte ramuri de funcţionalitate a ruralului. Astăzi discutăm prea mult despre întreprinderile mari. Or, nu ele sunt problema dacă ne raportăm la funcţionalitatea unor sisteme agricole, ci fermele familiale. Ele sunt cele care dau tărie ruralului. Fermele mari îşi au desigur rolul lor. Să luăm ca exemplu modelul italian, cât de bine funcţionează şi creează oameni bogaţi în zona rurală. Sistemele mari se pauperizează, creează un proletariat agricol, care nu are siguranţa zilei de mâine, în timp ce în cazul celălalt avem dezvoltare şi o integrare a sistemului gospodăresc, dacă există o astfel de susţinere”, constata preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Nicoleta Dragomir: „A fost o întâmplare fericită să ajungem la Ciumbrud în apropierea datei de 1 decembrie, când am celebrat Centenarul Marii Uniri. Iar faptul că au venit atâţia oameni la eveniment înseamnă că acest proiect a atins un punct de credibilitate de care aveam nevoie pentru a transmite mai departe mesajul nostru”.

Leonard Stafie: „Astăzi, din păcate, sunt absolvenţi de licee agricole fără să fi văzut un animal, doar pe mulaj, pentru că au dispărut fermele didactice”.

Simona Lazăr: „În ziua de astăzi este o mare nevoie de formare de specialişti în meserii, fie că vorbim despre domeniul agricol sau de alte domenii de activitate. Părinţilor le convine să-şi îndrume copiii spre licee cu profil informatic, licee vocaţionale sau teoretice, fără să se gândească poate că performanţele individuale ale copiilor lor nu corespund cerinţelor unor asemenea instituţii de învăţământ şi că este mare nevoie şi de forţă de muncă pe piaţă”.

Horea Moruţan: „Ne place să spunem că omul sfinţeşte locul. Dar pentru a-l sfinţi, el trebuie să fie încărcat de acea sfinţenie. Acum este obligaţia noastră, a celor mai tineri, să facem cumva ca această sfinţenie să nu dispară cu desăvârşire”.

Nicolae Nemeş: „Noi, ca fermieri, avem nevoie de oameni pricepuţi cărora să le oferim salarii destul de bune. Susţin acest proiect şi îmi doresc ca liceele cu profil agricol să treacă în subordonarea Ministerului Agriculturii”.

Radu Antohe: „Trebuie să ne adaptăm vremurilor actuale. Schimbarea face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Învăţând trecutul şi analizând prezentul ne ajută să pregătim viitorul. Dar, din păcate, agricultură performantă nu putem face cu un număr redus de specialişti sau cu un număr foarte mic de fermieri care au la bază o şcoală agricolă”.

Gheorghe Lazea: „Ciumbrud este localitatea cu cei mai mulţi fermieri din ţară care produc material săditor horticol. Cu toate astea, este foarte greu să convingi astăzi elevii de liceu să execute şi activităţi practice”.

Cornel Murg, director de cancelarie la Instituţia Prefectului judeţului Alba: Dacă nu reuşim să formăm specialişti în agricultură, nu am făcut nimic! Sunt foarte încântat să particip alături de dumneavoastră la acest eveniment şi doresc să vă felicit pe toţi cei care umblaţi prin ţară cu această „fată de 20 de ani” care se cheamă revista Ferma. Vă mulţumesc în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu pentru tot ceea ce faceţi şi pentru susţinerea învăţământului agricol

MADR vrea liceele agricole, dar LE SCAPĂ PRINTRE DEGETE. Lege există, dar cine să o respecte?!

Nicoleta Dragomir

ROMÂNIA A PIERDUT PESTE 200 DE LICEE AGRICOLE! Aceasta este trista realitate pentru o ţară agrară cum e România care, paradoxal, suferă din lipsă de personal calificat în agricultură, cu studii medii.

„În 1997, în România erau 238 de licee agricole. După 12 ani, în 2010, numărul lor scăzuse la 56. Aceste cifre nu pot fi invocate de nici o reformă şi nici o scuză de genul cererii scăzute din partea elevilor pentru acest domeniu al pregătirii agricole”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor proiectului de lege care prevede transferul liceelor agricole în subordinea MADR. Se întâmpla în 2017, după ce, în 2015, aceeaşi propunere a rămas fără soluţionare... adică s-a transormat într-o prevedere care nu este aplicată! Concret, prin Legea 118/2016, la articolul 31 din Legea educaţiei naţionale 1/2011, s-a introdus prevederea că „liceele cu profil agricol pot fi susţinute în ceea ce priveşte infrastructura, terenurile şi mijloacele de învăţământ şi de autorităţile locale şi de Ministerul Agriculturii” (alineatul 21). În 2017 se evidenţiază, în expunerea de motive, că „Legea 1/2011 a educaţiei naţionale a fost completată prin Legea 118/2016, în sensul susţinerii învăţământului liceal cu profil agricol, dar textul nefiind imperativ şi precis, legea nu a produs şi nu produce efecte juridice”. Acuma, serios, CÂT DE LEGE TREBUIE SĂ FIE O LEGE ca să poată fi aplicată?!
Cu toate că, în iunie 2017, noua propunere primise aviz favorabil de la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor şi de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social a repins însă proiectul de lege. Unul dintre motive a fost că „este inoportună descentralizarea sistemului de învăţământ pe sectoare de activitate”.
16 octombrie 2017 era termenul constituţional pentru dezbatere finală şi vot asupra proiectului de lege care prevede transferul liceelor agricole în subordinea MADR. Evident, nimic nu s-a mai întâmplat în favoarea liceelor agricole...
Pe atunci, colega mea Violeta Mâţ a încercat să afle de la ministrul Agriculturii, Petre Daea, ce soluţii de finanţare au fost propuse pentru a putea realiza acest transfer. Acesta nu a dorit să răspundă, motivând că este ocupat cu „altă treabă”.

NOI VREM PĂMÂNT! NU SE POATE FACE EDUCAŢIE AGRICOLĂ fără practică şi cercetare!
Între timp Revista FERMA a iniţiat, prin Fundaţia revistei FERMA, proiectul ”SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL” care are drept obiectiv major, pe lângă promovarea acestor unităţi liceale şi susţinerea formării profesionale agricole, depistarea problemelor grave cu care se confruntă liceele agricole: lipsa dotărilor, a fermelor de practică pentru elevi, lipsa acută a finanţării şi, din păcate, în multe situaţii s-a produs deja sau se pregăteşte DEPOSEDAREA liceelor de bunuri, clădiri, terenuri, care fac obiectul unor interese, litigii, revendicări şi alte asemenea speţe, în multe cazuri cu ”ajutorul” neprecupețit al ADS (Agenția Domeniilor Statului). Să mai spunem că agenţia este finanţată integral de statul român, prin (CULMEA!!!) bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Strigător la cer, nu-i aşa? Tocmai MADR, care se erijează în apărătorul învăţământului preuniversitar agricol?!

ADS VREA TERENURILE LICEELOR. MADR SE FACE CĂ NU VEDE?!
Una dintre principalele probleme pe care le-am depistat în urma primelor evenimente cu public organizate în cadrul proiectului nostru de susţinere a învăţământului preuniversitar agricol şi găzduite de 5 licee (din cele vreo 40 care încă supravieţuiesc) este tocmai LIPSA TERENURILOR pentru loturile demonstrative şi a INFRASTRUCTURII (ferme zotehnice şi vegetale, utilaje agricole etc.) pentru efectuarea practicii de specialitate în liceele cu profil agricol. 
Bineînţeles - şi aici ipocrizia autorităţilor devine chiar de neînţeles - laitmotivul ministerelor, şi mai ales al Ministerului Agriculturii este că… NU AVEM LEGISLAŢIE! Adică avem o lege în lucru, care e târâită dintr-un sertar în altul de ani de zile, dar nu se ajunge nicicum la un CONSENS!

Colac peste pupăză, ADS-ul a început o politică acerbă de deposedare a liceelor agricole de terenuri și alte bunuri imobile pe orice cale. Adică tocmai agenţia statului care, conform atribuțiilor ar trebui să se ocupe cu ”administrarea terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului public şi privat al statului, aflate în exploatarea societăţilor naţionale, a institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă şi a unităţilor de învăţământ agricol şi silvic”. Şi, mai mult, taman agenția aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, după cum spune Legea 268/2001, art. 4, alin. 1: ”Se înființează Agenția Domeniilor Statului, instituție de interes public cu personalitate juridică, cu caracter financiar și comercial, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor”. Şi chiar nu avem nici un motiv plauzibil să credem că cei din minister nu știu ce se întâmplă în această agenție şi ce preocupări au cei din ADS!

UITE LEGEA, NU E LEGEA!
Este mai mult decât evident că invocarea vidului legislativ de către autorităţile centrale pur şi simplu nu stă în picioare. Le mai aducem la cunoştinţă, încă o dată, prevederea din Legea educației naționale nr. 1/2011 actualizată, art. 31, alin (21): ”Liceele cu profil agricol pot fi susținute în ceea ce privește infrastructura, terenurile și mijloacele de învățământ și de autoritățile locale și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
Păi dacă avem o lege organică care creează baza legală prin care Ministerul Agriculturii, prin agențiile din subordine (printre care şi Agenția Domeniului Statului) poate ajuta liceele agricole, atunci singura concluzie este că ORI NU SE VREA, ORI ESTE MULTĂ NEŞTIINŢĂ la mijloc. Ambele variante sunt foarte grave, întrucât lipsa unor măsuri concrete de sprijinire a învăţământului preuniversitar agricol (ba, dimpotrivă, se fac eforturi susţinute pentru distrugerea acestuia) echivalează cu un atentat la viitorul economic al acestei ţări şi la siguranţa alimentară!!!, adică obiective strategice pentru orice țară din lumea asta…

“SECRETUL REUŞITEI”: Un popor flămând, bolnav şi slab educat e uşor de MANIPULAT!
Poate veţi spune că exagerăm… Cum adică atentat la siguranța alimentară prin lipsa unui liceu agricol? Explicaţia este foarte simplă: fără personal calificat mediu nu se poate face agricultură! 
În prezent agricultura înseamnă știință și foarte multă știință și implică temeinice cunoștințe, care nu ţin doar de tehnologiile de cultivare sau de creștere a animalelor, ci și de mecanizare, automatizare și informatizare. Mai ales că se lucrează cu organismul viu și, oricâte cunoștințe ai avea, tot apar probleme care trebuie remediate. Chiar şi atunci când fabrici șuruburi apar rebuturi, deci ce să mai spunem de interacțiunea mașină - organism viu (vegetal sau animal). Cu atât mai mult că observăm schimbări climatice majore în ultimii ani, tehnologiile şi organismele vii trebuie în permanenţă inovate şi adaptate.

Nu ezităm absolut deloc să afirmăm că, în acest dezolant context, singura modalitate prin care liceele agricole pot supravieţui şi s-ar putea dezvolta este să SOLICITE AJUTOR AUTORITĂŢILOR LOCALE şi mai ales MADR-ului în baza legislaţiei existente. Dacă nu primesc sprijin înseamnă că, din păcate, mesajul statului este destul de clar: ”NU se dorește un învățământ preuniversitar agricol performant”!
Din păcate, pentru a manipula foarte uşor un popor acesta trebuie să fie flămând, bolnav și slab educat. Iar una din pârghiile prin care poți lăsa fără mâncare un popor este LIPSA PERSONALULUI CALIFICAT din acest domeniu!

Mai mult, ne plângem că nu putem opri exodul tinerilor către străinătate? Păi se vede cu ochiul liber că nu se face absolut nimic în acest sens. Adică îi pierdem, cu bună ştiinţă şi crasă incompetenţă, chiar şi pe cei puţini pe care îi mai avem cu studii medii agricole!

N-O SĂ VĂ VINĂ SĂ CREDEŢI: Ce instituţie subordonată MADR s-ar ocupa de liceele agricole?!
Dacă citeşti cu atenţie propunerile de modificare a Legii educaţiei, cele din 2017, până la urmă din nu ştii ce reacţie să ai... Să zici bine că totuşi avem lege şi mai au o şansă liceele agricole sau să te iei cu mâinile de cap la propriu când citeşti, negru pe alb, cine ar urma să coordoneze disciplinele tehnice şi practica de specialitate a liceelor: DIRECŢIILE AGRICOLE! Serios? Din păcate, nu e o glumă... Şi nici măcar una proastă!
Cităm din proiectul legislativ: „(1) Începând cu data de 1 septembrie 2018 (n.r. - evident, nu s-a întâmplat asta) liceele care au exclusiv profil şi specializări agricole (n.r. - o altă exprimare cel puţin ambiguă), instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor locale, trec în subordinea direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti. (2) Coordonarea disciplinelor tehnice şi a practicii de specialitate a liceelor agricole se asigură de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, iar coordonarea ştiinţifică şi pedagogică de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti”.

Dar lovitura de graţie abia acum urmează: „Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea liceele agricole trec în domeniul public al statului şi în administrarea direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ respective”.

INGENIOS PLAN de aşa-zisă REORGANIZARE a învăţământului preuniversitar agricol, nu-i aşa? Deposedarea liceelor agricole de terenuri şi clădiri n-a fost parcă niciodată mai uşoară, cu aportul nemijlocit al unei legi prost gândite şi al unor instituţii - culmea, ale statului! - puse pe fapte mari. Sau, mai bine spus, pe CAI MARI? Sau, şi mai evident, puse pe căpătuială? 
Terenurile institutelor de cercetare au fost luate de către stat şi atribuite, în majoritatea cazurilor, intereselor imobiliare private. Liceele agricole, cele mai multe, abia dacă mai au un petec de pământ pe care elevii să îşi desfăşoare, chipurile, practica agricolă. Păi oricât de multă bunăvoinţă ai avea, nu ai cum să nu te întrebi, în faţa atâtor evidenţe, CINE ŞI DE CE URMĂREŞTE DESFIINŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR AGRICOL?