PREMIERĂ. Liceul agricol din Miroslava a devenit membru al unei asociaţii profesionale a fermierilor

Nicoleta Dragomir

ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DIN JUDEŢUL IAŞI a luat decizia afilierii Liceului Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava în 25 iulie a.c.

Este o propunere mai veche, lansată în această primăvară, atunci când a avut loc prima întâlnire cu reprezentanţii liceelor agricole şi ai fermierilor, la sediul Ministerului Agriculturii, unde discuţiile au vizat modificările legislative care vor duce la finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar agricol de către MADR.
"Pentru liceul nostru este o nouă zi istorică. Nu e puţin lucru să te afli într-o organizaţie cu cei care duc greul agriculturii. Pentru noi şi pentru elevii noştri înseamnă un mare pas pentru o mai bună pregătire practică, şi nu numai", spune Dorel Costel Florea, profesorul de la Miroslava care, tot în premieră, s-a zbătut şi a înfiinţat anul acesta prima clasă profesională de mecanici agricoli în sistem dual, la liceul ieşean.

Implicare activă şi concretă din partea fermierilor
Emil Bălteanu, preşedintele ACCPT Iaşi - Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Iaşi ne-a declarat că membrii organizaţiei au decis să sprijine "pro bono" liceul agricol, adică fără ca acesta din urmă să achite vreo cotizaţie sau alte servicii.
Din discuţia cu Emil Bălteanu, căruia îi mulţumim pentru implicarea necondiţionată şi pentru promovarea proiectului nostru "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol", vor fi mai multe măsuri care concretizează obiectivele acestei afilieri, dintre care unele cu aplicabilitate imediată.

Redăm câteva dintre acestea, inclusiv în speranţa că vor constitui un model de urmat şi pentru alte organizaţii ale fermierilor dispuse să sprijine liceele agricole şi să se implice astfel în formarea profesională a viitorilor lucrători în agricultură, inclusiv pentru propriile ferme:
• Liceul de la Miroslava va putea să achiziţioneze, prin ACCPT, îngrăşăminte, seminţe, practic toate inputurile necesare culturilor agricole, la preţ de licitaţie, ca oricare membru al asociaţiei.
• Până îşi vor achiziţiona utilajele necesare, fermierii membri ACCPT vor ajuta liceul la recoltarea loturilor şcolii, măsură ce se aplică în perioada imediat următoare.
• Asociaţia va direcţiona spre liceul partener propunerile de înfiinţare a loturilor experimentale şi demonstrative venite din partea firmelor din domeniu, cu tot ce implică acestea.
• ACCPT va facilita şi va susţine conversia profesională a cadrelor didactice şi personalului tehnic din cadrul Liceului Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu", prin programe concrete.
• Asociaţia va implica liceul în activităţi curente, cum ar fi vizite la evenimente în câmp de genul "Zilele porumbului, ale grâului" etc. pentru ca elevii şi profesorii să fie conectaţi în permanenţă la noutăţile care apar în agricultură.
• Fermierii vor merge la liceu pentru a susţine cursuri practice cu elevii şi pentru a le împărtăşi din experienţa lor de zi cu zi, deprinsă direct în câmp, la lucru.
• ACCPT Iaşi va sprijin elevii în elaborarea lucrărilor de final de liceu şi obţinerea atestatelor profesionale, prin punerea la dispoziţie a materialelor, lucrărilor tehnologice şi testărilor în condiţii de fermă.
• Unul dintre principalele obiective este sprijinirea liceului în scopul obţinerii propriilor produse agroalimentare, în aşa fel încât cel puţin o masă pe zi la cantină să fie asigurată din recoltele şcolii.

"Ne dorim ca practica elevilor să fie cu adevărat generatoare de cunoştinţe în domeniu. Nu vrem zeci de elevi într-o fermă care să fie practic muncitori sezonieri şi să ajute la cules de cartofi sau alte recolte. Vom avea maxim doi elevi în fermă care să stea pe lângă tehnologi, în perioadele cu activitate maximă în exploataţii, când copiii au ce vedea şi ce învăţa. Avem suficienţi fermieri pentru ca toţi elevii să aibă acces la o practică reală şi cu folos pentru pregătirea lor", spune Emil Bălteanu, preşedintele ACCPT Iaşi. 

Precizăm că ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DIN JUDEŢUL IAŞI este membră a APPR - ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE PORUMB DIN ROMÂNIA, organizaţie parteneră a proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol".

NOTA: Fotografii de la evenimentul "VREAU SĂ FIU ELEV LA LICEUL AGRICOL - ZILELE PORŢILOR DESCHISE LA MIROSLAVA", 19 aprilie 2019

SURSA: REVISTA FERMA

O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri…

Dumitra Constantin

Când am hotărât, împreună cu directorul liceului agricol din Călăraşi, participarea mea alături de trei elevi ai şcolii în tabăra organizată de Fundaţia revistei Ferma, ca parte a proiectului "Susţinem învăţământul preuniversitar agricol", având ca locaţie Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara, am oftat şi am gândit: “Doamne, o săptămână plecată de acasă, un drum atât de lung, cu elevi”...

Astăzi, când scriu aceste rânduri, îmi spun că nu aveam dreptul să gândesc aşa, pentru că era vorba despre "O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri"… 
Povestea a început în 24 iunie, o zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene, dar şi Ziua Universală a Iei sau sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia. Astfel, am plecat la drum, cu cei trei elevi, îmbrăcată în ia mea cu trandafiri, veche de peste 60 de ani, să fim parte "dintr-o poveste nou-nouţă" scrisă de Nicoleta Dragomir. Şi ce poate fi mai minunat pentru un profesor decât privirea sinceră a elevilor care-ţi spun: "Nu am fost niciodată plecată de acasă!" sau "Ce mult mi-am dorit să merg într-o tabără!". Emoţie, zâmbete şi voie bună pe drumul spre Geoagiu. Am dansat sau mai bine zis am mimat dansul, atât cât am putut să facem acest lucru în maşina mergând, împreună cu elevii, entuziasmaţi de invitaţia mea de a ne bucura de moment împreună, atunci când la radio s-a auzit melodia "Stand By Me", melodie la fel de veche ca şi mine, din 1962. Mi-am dat seama că acest lucru mi-a încărcat bateriile şi nu am simţit oboseala unui drum de 8 ore până la destinaţie.

Seara, ne-am întâlnit toţi cei 60 de participanţi, elevi şi profesori. Se dădea startul unui eveniment unic, prima tabără destinată elevilor liceelor agricole! Şapte zile de poveste de care noi, toţi participanţii, am avut parte, o poveste cu strâns fân, cules de levănţică, gălbenele şi tei, o poveste cu trandafiri transformaţi de elevi în dulceaţă pentru a împlini visul uniu tânăr care a plecat prea devreme dintre noi. Am cunoscut fermieri tineri şi poveştile lor despre tradiţia familiei de a creşte animale şi de a oferi pe piaţă produse tradiţionale. Nişte curajoşi, pasionaţi, vorbind cu patos despre ceea ce fac, modele pentru elevii noşti care au pus întrebări în calitate de reporteri. În tabără, elevii au avut cursuri de jurnalism învăţnd să fie reporteri, cameramani şi fotoreporteri. Ce încântare pentru ei care, poate, pentru prima dată s-au simţit importanţi. Am băut lapte de măgăriţă la ferma "Asinia Farm". Şi asta nu a fost tot! A fost Castelul Huniazilor şi Cetatea Deva, locuri încărcate de istorie şi Ulpia Taraiana Sarmizegetusa, cu templul zeiţei Nemesis, în care am nu am îndrăznit să calc decât după ce m-am descălţat... aşa am simţit. Era prea multă istorie!

Şi povestea a continuat. A urmat Ciumbrudul şi Ziua rozelor, parfum şi culoare, un tărâm al trandafirilor, florile iubirii, unde ne-au dus Nico Dragomir - "Sânziana noastră" şi Leo Stafie. Mândră am fost, purtând „cămaşa cu altiţă” la Parada Rozelor, pe traseul Aiud - Ciumbrud. Am fost noi toţi, cei 60 de participanţi, reprezentându-ne şcolile, alături de majorete, trăsuri, maşini şi biciclete împodobite cu flori, pe fondul muzicii de fanfară. 
Ce poveste minunată, nescrisă, trăită de mine şi elevii mei! Poveste în care s-au legat prietenii şi s-au împlinit dorinţe. O poveste împlinită de oameni cu suflet mare, care au organizat, găzduit sau sponsorizat evenimentul. Mă înclin în faţa lor şi le spun că, în 35 de ani petrecuţi alături de elevi, nu am trăit o poveste mai frumoasă dedicată lor, elevilor liceelor agricole.
Şi, să nu uităm, povestea cu "Sânziana şi dulceaţă de trandafiri", nu s-a încheiat cu SFÂRŞIT, ci cu VA URMA!

Prof. ing. Dumitra CONSTANTIN
Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi

SURSA: REVISTA FERMA

„Ne vedem la Agricol!”

Violeta Mâţ

Aşa îşi spun călărăşenii când îşi dau întâlnire la Liceul Agricol, situat în zona centrală a municipiului. Astăzi se numeşte Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” şi este un reper pentru locuitorii oraşului, dar şi pentru cei din judeţ. Clădirea monument a liceului adăposteşte o istorie de 71 de ani de învăţământ agricol în judeţul cu cea mai mare suprafaţă arabilă din ţară.

Pe 17 mai 2019, caravana „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, proiect iniţiat de Revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma, a ajuns la Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” din Călăraşi, unde s-au strâns elevi şi profesori de la zece licee agricole din ţară, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale: Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în MADR, Roxana Paţurcă, senator de Călăraşi, fost profesor la liceul agricol din oraş, Steluţa Caraion, inspector şcolar general adjunct ISJ Călăraşi, Emil Muşat, secretar al Consiliul Judeţean Călăraşi, Rela Popa, director executiv adjunct Direcţia Agricolă Călăraşi, precum şi fermieri din judeţul Călăraşi, care sprijină Liceul agricol pentru ca elevii să îşi poată desfăşura stagiile de pregătire practică: George Liţu (Cerealflor) şi Marian Şolcanu (SC Agri Agras Grădiştea). 
La eveniment a participat şi o delegaţie din Republica Moldova, din care au făcut parte membri ai Asociaţiei Pro Didactica, profesori de licee agricole şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii din ţara vecină.

„Niciodată un om cu patru clase nu o să poată conduce un echipament de 200.000 de euro, la care 40% din funcţii înseamnă informatică!”
Leonard Stafie, coordonator proiect „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”: „Foarte mulţi spun că liceele agricole nu au nevoie de promovare, ceea ce este fals. Ce e şi mai trist, recent, un ONG a comandat un sondaj de opinie, iar 7 din 10 respondenţi au spus că în agricultură este nevoie de cei cu patru clase. Astăzi, cel care lucrează pe tractor nici măcar nu se mai numeşte tractorist, ci operator utilaje. Niciodată un om cu patru clase nu o să poată să conducă un echipament de 200 de mii de euro, la care 40% din funcţii înseamnă informatică! (...) Nu este ruşine să fii elev la liceul agricol şi nici să fii fermier. A fi agricultor nu mai înseamnă să dai cu sapa, în spatele fermierilor stă siguranţa alimentară a unui stat.”
Steluţa Caraion, inspector şcolar general adjunct ISJ Călăraşi, spune că „toate meseriile din sectorul agricol sunt de actualitate şi nu vor dispărea niciodată”, dar recunoaşte că „din păcate, liceele tehnologice au rămas în urmă la dotări. Vrem specialişti, forţă de muncă calificată, care să facă faţă cerinţelor tehnologiei de astăzi în toate domeniile economice, iar şcoala trebuie să fie la nivelul schimbărilor care au loc astăzi în aceste domenii”.

Cum să înveţi agricultură la oraş, fără teren şi fără dotări!
Sunteţi de acord cu ce spun aceştia, nu-i aşa? Totul e logic, oamenii au dreptate. Însă acum ne loveşte în plex realitatea: Liceul Agricol din Călăraşi mai are în administrare doar curtea şcolii, de 3,8 ha, care include şi un parc dendrologic!
Adrian Melente, director liceu: „Liceul a avut în administrare, de-a lungul anilor, în jur de 160 de hectare de teren. La această dată, avem doar curtea liceului, de 3,8 hectare, pe care am încercat să o aranjăm în aşa fel încât să cuprindă toată paleta de specializări la care elevii participă conform ofertei de şcolarizare, în afară de practica pe care aceştia o desfăşoară la agenţi economici, să existe şi în curte o miniseră, un minisolar, o plantaţie pomicolă, pe care am înfiinţat-o în 2016, cu 50 de pomi achiziţionaţi de la Staţiunea Băneasa.
Parcul din curtea şcolii este un parc dendrologic, pe care am încercat să îl păstrăm şi înnoim, iar odată la trei ani înfiinţăm şi o clasă de silvicultură. Mă bucur de iniţiativa MADR de a aloca câte 10 hectare de teren liceelor agricole pentru înfiinţarea unei ferme didactice. Nu e suficient, dar tot e ceva.
Este foarte greu că ne lipseşte o fermă didactică şi utilaje noi. Gama noastră de utilaje este foarte învechită, am reuşit să le recondiţionăm, dar tot e greu.
Avem colaborări cu agenţi economici din judeţ, dar ne lipseşte un microbuz pentru deplasarea la fermele la care elevii fac practică, pentru că aceste ferme sunt în judeţ, iar 90 la sută din elevii noştri sunt din mediul rural.
Din cauză că ne descurcăm foarte greu cu orele de practică pentru unele specializări, unde agenţii economici sunt în judeţ, am avut trei proiecte europene Erasmus cu un partener din Portugalia, unde elevii de la clasele de tehnician veterinar au făcut practică timp de trei săptămâni. Pentru anul acesta am depus un proiect Ersamus împreună cu încă cinci licee agricole, pentru practica elevilor din clasele a IX-a şi a X-a de la specializarea Agricultură la un partener extern.”
La Liceul Agricol din Călăraşi învaţă aproape 560 de elevi, în 24 de săli de clasă. Corpul didactic şi personalul auxiliar este format din 62 de persoane. Avantajul este că orele se desfăşoară doar dimineaţa şi elevii care fac naveta pot primi banii de transport. Internatul poate caza elevi la un preţ foarte mic, însă cantina şcolii nu mai este funcţională, ne-a mai spus directorul liceului.

MADR promite liceelor agricole teren, dotări, investiţii şi noi specializări
Concret, Legea 57/2019 prevede că liceele tehnologice cu profil preponderent agricol care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole vor primi în folosinţă, cu sprijinul MADR, o suprafaţă de teren arabil de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice. De asemenea, MADR va asigura finanţarea unor investiţii şi a unor cheltuieli materiale ale liceelor agricole (construcţii agricole şi zootehnice, inclusiv modernizare, achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamente de lucru, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, pentru dotarea laboratoarelor didactice, animale vii şi echipamente specifice în zootehnie, înfiinţarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizare).
Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în MADR: „Am identificat 58 de licee preponderent agricole la nivel naţional, în care cel puţin 50 la sută din specializări sunt agricole. Acum, trebuie ca ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Agriculturii să fie aprobat. Mai departe, urmează celelalte proceduri pe care trebuie să le realizăm, conform legii, astfel încât până la începutul noului an şcolar să identificăm componentele de buget şi investiţii prioritare pentru următorii trei ani. Urmează să identificăm şi nevoia de a introduce noi specializări acolo unde este cazul, precum şi cheltuielile aferente.
De acum înainte, veţi primi sprijin şi de la Ministerul Agriculturii, în primul rând pentru investiţii, petru dotarea tehnică cu utilaje, înfiinţarea de sere, livezi, vii, inclusiv cheltuieli materiale şi de mentenanţă. De asemena, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene, vom facilita transferul către unităţile agricole moderne din judeţe pentru practica elevilor. Vom căuta să identificăm, în funcţie de nevoie zonale şi locale, dacă este cazul introducerii unor noi specializări agricole, iar Ministerul Agriculturii va suporta costurile înfiinţării acestor noi specializări în ceea ce priveşte acreditarea şi formarea noilor cadre didactice.”

„O profesie este cu atât mai puternică cu cât sunteţi mai uniţi!”
Emil Muşat, secretar al Consiliul Judeţean Călăraşi, el însuşi absolvent de liceu agricol, şi apoi veterinar într-o fermă de vaci de lapte, a avut, probabil, cel mai neaşteptat şi mobilizator discurs adresat elevilor din liceele agricole: „Dragi elevi, cel mai important lucru este o reţea de profesionişti. Cunoaşteţi-vă! O profesie este cu atât mai puternică şi interesele ei sunt mai bine reprezentate cu cât vă daţi mâna, vă cunoaşteţi, vă promovaţi, colaboraţi. (...) Stă în puterea voastră să schimbaţi percepţia publică despre această meserie! Aţi văzut OZN-urile de pe câmp în ultima perioadă? Nu este suficient să ai patru clase ca să te descurci cu asemenea utilaje şi nu este suficient nici să treci ca gâsca prin apă prin liceu ca să te descurci într-o fermă de vaci sau o fermă de păsări.”
Marian Şolcanu, fermier judeţul Călăraşi (SC Agro Agras Grădiştea): „Ce mi-ş dori cel mai mult e ca această caravană să meargă mai departe şi poate uşor mai „agresiv”, şi să ajungem ca la Liceul agricol din Călăraşi să se bată câte trei, patru elevi pe un loc, aşa cum era în 1986, când am dat eu admitere. (...) O rugăminte pentru părinţi: fără sprijinul părinţilor, al familiei, tinerii vor avea mai greu înclinaţia către agricultură. Mesajul care să îi îndrume spre acest sector trebuie să plece din familie, apoi dinspre liceu şi dinspre noi, fermierii.” Fermierul din Călăraşi spune că sunt lucrători în agricultură care câştigă din munca lor 1.000 de euro pe lună, în timp ce unii absolvenţi de facultăţi de drept a trebuit să plece în străinătate pentru a munci, tot în agricultură, ca să se poată întreţine.

71 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AGRICOL LA CĂLĂRAŞI
În 1948, la Călăraşi, o dată cu reforma învăţământului, lua fiinţă Şcoala Medie Tehnică. În anul înfiinţării, şcoala primea 10 ha de teren arabil, din care 5 ha vie, 3 ha lot experimental, 1 ha portaltoi, 1 ha plantaţie pomicolă. Pe 15 octombrie, se deschideau cursurile şcolii, în două încăperi improvizate, mobilate cu mobilier împrumutat de la celelalte şcoli din localitate. În acelaşi an, şcoala era preluată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, iar doi ani mai târziu, elevii învăţau în săli de curs complet dotate şi mobilate, plus 32 ha de teren pentru aplicaţii practice.
În 1959, şcoala avea 136 ha, plus încă 200 ha acordate de Sfatul Popular orăşenesc şi o mică fermă zootehnică. În 1961, şcoala se numea Centrul Şcolar Agricol Călăraşi şi dispunea de 173,45 ha, iar în 1963 avea inclusiv bovine din mai multe rase, 19 porci, 500 ovine, 500 găini, 500 raţe, cai de muncă şi albine.
În 1967, denumirea se schimbă în Liceul Agroindustrial Călăraşi, iar în 1990, în Grupul Şcolar Agricol Călăraşi. În 2000, şcoala primeşte denumirea Colegiul Agricol „Sandu Aldea”, onorând astfel numele lui Constantin Sandu Aldea (1874 -1927), agronom şi scriitor, fondatorul ştiinţei ameliorării plantelor în România.

SURSA: REVISTA FERMA