O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri…
Când am hotărât, împreună cu directorul liceului agricol din Călăraşi, participarea mea alături de trei elevi ai şcolii în tabăra organizată de Fundaţia revistei Ferma, ca parte a proiectului "Susţinem învăţământul preuniversitar agricol", având ca locaţie Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara, am oftat şi am gândit: “Doamne, o săptămână plecată de acasă, un drum atât de lung, cu elevi”...
Astăzi, când scriu aceste rânduri, îmi spun că nu aveam dreptul să gândesc aşa, pentru că era vorba despre "O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri"…
Povestea a început în 24 iunie, o zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene, dar şi Ziua Universală a Iei sau sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia. Astfel, am plecat la drum, cu cei trei elevi, îmbrăcată în ia mea cu trandafiri, veche de peste 60 de ani, să fim parte "dintr-o poveste nou-nouţă" scrisă de Nicoleta Dragomir. Şi ce poate fi mai minunat pentru un profesor decât privirea sinceră a elevilor care-ţi spun: "Nu am fost niciodată plecată de acasă!" sau "Ce mult mi-am dorit să merg într-o tabără!". Emoţie, zâmbete şi voie bună pe drumul spre Geoagiu. Am dansat sau mai bine zis am mimat dansul, atât cât am putut să facem acest lucru în maşina mergând, împreună cu elevii, entuziasmaţi de invitaţia mea de a ne bucura de moment împreună, atunci când la radio s-a auzit melodia "Stand By Me", melodie la fel de veche ca şi mine, din 1962. Mi-am dat seama că acest lucru mi-a încărcat bateriile şi nu am simţit oboseala unui drum de 8 ore până la destinaţie.
Povestea a început în 24 iunie, o zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene, dar şi Ziua Universală a Iei sau sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia. Astfel, am plecat la drum, cu cei trei elevi, îmbrăcată în ia mea cu trandafiri, veche de peste 60 de ani, să fim parte "dintr-o poveste nou-nouţă" scrisă de Nicoleta Dragomir. Şi ce poate fi mai minunat pentru un profesor decât privirea sinceră a elevilor care-ţi spun: "Nu am fost niciodată plecată de acasă!" sau "Ce mult mi-am dorit să merg într-o tabără!". Emoţie, zâmbete şi voie bună pe drumul spre Geoagiu. Am dansat sau mai bine zis am mimat dansul, atât cât am putut să facem acest lucru în maşina mergând, împreună cu elevii, entuziasmaţi de invitaţia mea de a ne bucura de moment împreună, atunci când la radio s-a auzit melodia "Stand By Me", melodie la fel de veche ca şi mine, din 1962. Mi-am dat seama că acest lucru mi-a încărcat bateriile şi nu am simţit oboseala unui drum de 8 ore până la destinaţie.
Seara, ne-am întâlnit toţi cei 60 de participanţi, elevi şi profesori. Se dădea startul unui eveniment unic, prima tabără destinată elevilor liceelor agricole! Şapte zile de poveste de care noi, toţi participanţii, am avut parte, o poveste cu strâns fân, cules de levănţică, gălbenele şi tei, o poveste cu trandafiri transformaţi de elevi în dulceaţă pentru a împlini visul uniu tânăr care a plecat prea devreme dintre noi. Am cunoscut fermieri tineri şi poveştile lor despre tradiţia familiei de a creşte animale şi de a oferi pe piaţă produse tradiţionale. Nişte curajoşi, pasionaţi, vorbind cu patos despre ceea ce fac, modele pentru elevii noşti care au pus întrebări în calitate de reporteri. În tabără, elevii au avut cursuri de jurnalism învăţnd să fie reporteri, cameramani şi fotoreporteri. Ce încântare pentru ei care, poate, pentru prima dată s-au simţit importanţi. Am băut lapte de măgăriţă la ferma "Asinia Farm". Şi asta nu a fost tot! A fost Castelul Huniazilor şi Cetatea Deva, locuri încărcate de istorie şi Ulpia Taraiana Sarmizegetusa, cu templul zeiţei Nemesis, în care am nu am îndrăznit să calc decât după ce m-am descălţat... aşa am simţit. Era prea multă istorie!
Şi povestea a continuat. A urmat Ciumbrudul şi Ziua rozelor, parfum şi culoare, un tărâm al trandafirilor, florile iubirii, unde ne-au dus Nico Dragomir - "Sânziana noastră" şi Leo Stafie. Mândră am fost, purtând „cămaşa cu altiţă” la Parada Rozelor, pe traseul Aiud - Ciumbrud. Am fost noi toţi, cei 60 de participanţi, reprezentându-ne şcolile, alături de majorete, trăsuri, maşini şi biciclete împodobite cu flori, pe fondul muzicii de fanfară.
Ce poveste minunată, nescrisă, trăită de mine şi elevii mei! Poveste în care s-au legat prietenii şi s-au împlinit dorinţe. O poveste împlinită de oameni cu suflet mare, care au organizat, găzduit sau sponsorizat evenimentul. Mă înclin în faţa lor şi le spun că, în 35 de ani petrecuţi alături de elevi, nu am trăit o poveste mai frumoasă dedicată lor, elevilor liceelor agricole.
Şi, să nu uităm, povestea cu "Sânziana şi dulceaţă de trandafiri", nu s-a încheiat cu SFÂRŞIT, ci cu VA URMA!
Prof. ing. Dumitra CONSTANTIN
Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi
Ce poveste minunată, nescrisă, trăită de mine şi elevii mei! Poveste în care s-au legat prietenii şi s-au împlinit dorinţe. O poveste împlinită de oameni cu suflet mare, care au organizat, găzduit sau sponsorizat evenimentul. Mă înclin în faţa lor şi le spun că, în 35 de ani petrecuţi alături de elevi, nu am trăit o poveste mai frumoasă dedicată lor, elevilor liceelor agricole.
Şi, să nu uităm, povestea cu "Sânziana şi dulceaţă de trandafiri", nu s-a încheiat cu SFÂRŞIT, ci cu VA URMA!
Prof. ing. Dumitra CONSTANTIN
Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu