Şi agricultura hunedoreană are nevoie de specialişti!

Liviu GORDEA

Recunoscut pentru împrejurimile sale pitoreşti şi izvoarele termale de pe vremea romanilor, Geoagiu a devenit pentru o zi spaţiul de întâlnire al celor care cred în viitorul învăţământului preuniversitar agricol românesc. Cea mai mare reuniune de până acum, adunând în Casa de Cultură a oraşului peste 340 de participanţi, a însemnat practic încununarea eforturilor unui proiect care începe să-şi arate roadele.

A noua întâlnire cu elevi şi cadre didactice, precum şi cu factori de decizie din domeniu şi reprezentanţi ai autorităţii locale arată că o idee care a debutat modest, într-o sală cu doar câţiva elevi, a crescut impresionant, devenind un program naţional de referinţă. Locul de baştină al pionierului aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu, şi al scriitorului Ion Budai Deleanu, corifeu al Şcolii Ardelene, Geoagiu este o localitate care nu se distinge prin mărime, ci prin rădăcinile adânci şi prin statornicia celor născuţi în aceste locuri, atât de atractive din punct de vedere climateric şi peisagistic. Aici am găsit o comunitate frumoasă, plină de aspiraţii şi cu voinţa de a performa într-un domeniu vital pentru economia locului.

128 de ani de activitate neîntreruptă
De altfel, Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ de acest gen din ţară, fiind înfiinţat în urmă cu 128 de ani (împliniţi la 15 aprilie). „Suntem singurul liceu din judeţul Hunedoara cu acest profil şi ne mândrim cu asta!”, ne spunea directorul Simona Aldea. Cu toate acestea, eforturile pentru a susţine această activitate neîntreruptă sunt imense. „În prezent, funcţionăm cu un număr de 1.134 de elevi, de la grădiniţă şi până la învăţământul postliceal, însă realitatea este că tot mai puţini elevi se îndreaptă spre acest domeniu”, se plângea ea, ca de altfel toţi dascălii cu care am stat de vorbă în ultimele 12 luni. Este o problemă pe care am identificat-o la toate liceele de profil vizitate până acum. Iar aici rolul Ministerului Agriculturii este vital, în ceea ce priveşte revigorarea învăţământului preuniversitar agricol, prin adoptarea unor ordonanţe şi legi care să susţină activitatea acestora.

Prezent la eveniment, prefectul judeţului Hunedoara, practic reprezentantul Guvernului în teritoriu, s-a declarat impresionat de impactul pe care îl are proiectul Fundaţiei Revista Ferma şi a promis că va sprijini demersurile noastre. „Cred că aceasta este calea spre o agricultură eficientă, să avem specialişti. De înaltă clasă, dar şi de pregătire medie. Avem un potenţial deosebit. Este păcat că folosim forţa de muncă în alte părţi decât în agricultură, unde într-adevăr avem capacitatea să performăm”, afirma Fabius Tiberiu Kiszely. Şi având în vedere că judeţul Hunedoara este unul eminamente montan şi cu o problematică specifică, acesta şi-a manifestat opinia că ar trebui să intre în preocupările conducerii să pregătească specialişti în această direcţie.

Staţiunea Pomicolă, un simbol al cercetării
La rândul său, primarul oraşului Geoagiu, Vasile Cărăguţ, el însuşi fost absolvent al Liceului Tehnologic Agricol "Alexandru Borza", a vorbit despre necesitatea adoptării învăţământului dual. „Trebuie să ne îndrumăm copiii şi spre aceste licee tehnologice agricole. (...) Chiar dacă oraşul Geoagiu este recunoscut pentru încărcătura istorică şi turistică, el a fost renumit datorită Staţiunii de Cercetare Pomicolă şi Viticolă”, a precizat edilul. Opinie împărtăşită şi de către profesorul Nicolae Dragomir. „Toată lumea a auzit de nucul de Geoagiu. Amintesc aici de o mare personalitate, dr. Nicolae Simtea, un om de excepţie care timp de 30 de ani a fost un cercetător renumit al acestei staţiuni. Ceea ce s-a întâmplat în învăţământul agricol în general este specific şi cercetării ştiinţifice din agricultură. Această staţiune, practic, funcţionează cu doar două persoane. Şi mă bucur să aflu că domnul primar ţine să nu se distrugă ce a mai rămas din această staţiune”, spunea preşedintele Filialei Timiş a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Sprijin de 100.000 euro pentru tinerii fermieri?
Printre atâtea deziluzii şi neîmpliniri, profesorul Ioan Pădeanu, un mare specialist în creşterea ovinelor, a venit cu o idee dătătoare de speranţă, ce ar putea fi pusă în aplicare după intrarea în vigoare a viitoarei politici agricole europene. „Am solicitat la Bruxelles ca începând din 2021 tinerii absolvenţi de licee şi de facultăţi cu profil agricol să poată accesa, pe Măsura 6.1 - sprijin pentru tinerii fermieri, suma de o sută de mii de euro, nerambursabili! Pentru asta e nevoie însă de competenţe. Pentru că nimic nu ne costă mai scump decât neştiinţa, aşa cum spunea matematicianul Grigore Moisil”, afirma şeful catedrei de ovine a Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Timişoara. Acesta a vorbit şi despre lipsa forţei de muncă specializate din sectorul agricol.

Se solicită implicarea marilor fermieri
Prezent şi el la evenimentul de la Geoagiu, Gheorghe Neaţă, una dintre cele mai avizate voci din domeniul creşterii bovinelor, consideră că marii fermieri ar putea, la rândul lor, susţine dezvoltarea învăţământului preuniversitar agricol românesc. „Sfătuiesc tinerii să-şi urmeze ţelul şi modelele. Îi rog să-şi propună anumite ţinte, pentru că numai astfel pot să ajungă mari specialişti. Desigur, între timp s-a schimbat structura de predare. Aflu cu mare durere în suflet că nu mai sunt manuale după care să se înveţe, că nu mai există baza materială în care să vă pregătiţi. Sigur, implicarea Ministerului Agriculturii este majoră, alături de Ministerul Învăţământului, însă e nevoie de implicarea celor potenţi financiar. Marii fermieri ai României trebuie să susţină învăţământul preuniversitar agricol. Fără ei nu se va putea face nimic”, a punctat fostul director ANARZ.

Într-un fel, aceeaşi idee a fost exprimată şi de către Călin Marian, directorul Direcţiei Agricole Hunedoara, care spunea că este de dorit „să atragem partenerii privaţi din mediul agricol care să vină cu parteneriate publice-private solide către liceul agricol din Geoagiu şi sper să avem o deschidere din punct de vedere al politicilor agricole”.

Ofertă instituţională atractivă
Tiberiu Pasconi, primarul comunei Toteşti din Ţara Haţegului, fost elev al liceului din Geoagiu, recunoştea că e nevoie ca cei din administraţiile locale să facă un front comun şi să îndrume elevii spre aceste licee cu specific agricol. „Avem nevoie de ingineri zootehnişti şi de medici veterinari profesionişti, alături de care să putem dezvolta baza zootehnică în România”, afirma acesta. Iar Maria Ştefănie, inspector şcolar general al judeţului Hunedoara, care şi-a petrecut primii 12 ani de activitate didactică la liceul agricol din Geoagiu, şi-a afirmat întreaga susţinere din partea instituţiei pe care o coordonează: „Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean Şcolar Hunedoara organizează în această perioadă, ca în fiecare an, o caravană de promovare a învăţământului profesional şi tehnic. În fiecare şcoală în care ajungem vorbim despre învăţământul agricol din Geoagiu.

Şi încercăm să îi convingem pe elevii de gimnaziu, dar şi pe părinţii acestora, cât este de important şi ce oportunitate pot avea elevii urmând un astfel de program”. Mai trebuie spus că pentru anul şcolar 2019-2020, Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu va avea o clasă de învăţământ profesional pentru specializarea zootehnist şi horticultor. De asemenea, la forma de învăţământ seral, va dispune de o clasă de agricultură, iar la nivel post-liceal va exista o clasă pe domeniul agricultură de formare a tehnicienilor în activităţi de agro-turism montan.

În final, vă mai spunem că pe 18 mai a.c., la Fundulea, cu ocazia expoziţiei AgriPlanta-RomAgroTec, vom organiza un eveniment de excepţie - Ziua Liceelor Agricole, unde va fi o mare desfăşurare de forţe, cu invitaţi de la mai multe licee din ţară. Asta după ce, cu o zi înainte vom vizita Liceul Agricol din Călăraşi, pentru un eveniment de promovare.

 

Vasile Cărăguţ: „Trebuie să ne îndrumăm copiii şi spre aceste licee tehnologice agricole. Nu toţi pot să devină jurişti sau economişti, avem nevoie şi de persoane care să se ocupe de partea de agricultură”.

 

Nicolae Dragomir: „Staţiunea Pomicolă din Geoagiu este una dintre cele mai vestite din ţară şi peste hotare. Toată lumea a auzit de nucul de Geoagiu”.

Ioan Pădeanu: „Mă doare sufletul să o spun, dar în momentul de faţă, în judeţul Timiş, se aduc foarte mulţi mecanizatori din Polonia, iar ai noştri tineri se duc să prindă gândaci prin bucătăriile din vestul Europei, să spele vase sau mai ştiu eu ce munci fac pe acolo. Noi trebuie să creăm specialişti de marcă, dar care să aibă o motivaţie foarte solidă”. 

 

Gheorghe Neaţă: „Sunt sigur că există fermieri în România care ne pun la dispoziţie braţele şi inteligenţa lor. În ceea ce mă priveşte, ca trecător prin funcţiile de conducere din Ministerul Agriculturii, tot timpul am susţinut tineretul să vină din urmă şi să ne înlocuiască cu succes. Contaţi pe sprijinul meu!”



BIBLIOTECA CU 50.000 DE VOLUME

Proiectul Fundaţiei Revistei Ferma a pornit practic de la ideea de a dona două cărţi despre creşterea găinilor ouătoare în sistem free-range şi a puilor de carne, însă pe parcurs el a devenit o veritabilă portavoce a sistemului de învăţământ preuniversitar agricol, cu nevoile şi problemele sale, care trebuie să ajungă într-un final şi în atenţia autorităţilor decidente. În ceea ce ne priveşte, am încercat să ne implicăm nu doar în sensul mediatizării acestor realităţi, dar în măsura în care ne-a fost posibil, am şi întins o mână de ajutor acestor minunate unităţi de învăţământ, lăsate de prea multe ori în voia sorţii. La Geoagiu, de pildă, am organizat din nou o donaţie de carte, cu sprijinul Staţiunii de Cercetare pentru Pajişti şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. În total, am predat către biblioteca liceului peste 160 de volume cu teme de literatură de specialitate. Acestea au fost imediat preluate de către Lucica Todor, care urma să le trieze şi apoi să le alăture celor peste 49.800 de cărţi existente în biblioteca pe care o îngrijeşte de aproape patru decenii. A rămas să determine cu exactitate acest număr, iar noi am promis că, dacă este cazul, vom completa colecţia astfel încât să se atingă pragul de 50.000.„Probabil este cel mai mare fond de carte deţinut de un liceu ardelean”, ne spunea cu mândrie distinsa doamnă, care ne mărturisea că o bună parte din cărţi fusese achiziţionată în perioada în care liceul se afla sub tutela Ministerului Agriculturii. „Atunci primeam bani în fiecare an pentru achiziţia de cărţi. De asemenea, eram abonaţi la 38 de titluri de reviste şi ziare de specialitate”, ne-a explicat ea.
Spaţiul bibliotecii este unul primitor, iar Lucica Todor, care se va pensiona la toamnă, vorbeşte cu oarecare nostalgie despre copiii care mai cred în valoarea cărţilor. Atunci când studiază sau se relaxează în această încăpere, copiii şi adolescenţii se simt în siguranţă sub zidul protector de cărţi. Tehnologia a pătruns, însă, şi aici. Printr-un proiect din 2002 cu Ambasada Franţei la Bucureşti s-a creat un centru de documentare şi informare, cu calculatoare conectate la internet.

Multumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea acestui eveniment!

KRONE - The Power of Green

ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE OVINE "DACIA HUNEDOARA"

ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE OVINE DIN JUDEŢUL ALBA - HOREA MORUŢAN

REVISTA FERMA

MARCOSER

ADINTER - MAGAZINUL-FERMIERULUI.RO

GAL Lunca Mureşului de Jos - MARINELA PETRAN

TEISA

PANIFCOM

CRONOS CONSULTING

EURO CONSULTING

PEPINIERA SUPER ROSA CSIKY CIUMBRUD - TUNDE CSIKY

REVISTA FERMA

CARMANGERIA VLADE - GUST DE TRANSILVANIA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "ALEXANDRU BORZA" GEOAGIU

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GEOAGIU

SURSA:REVISTA FERMA