LICEUL AGRICOL - oaia neagră a Ministerului Educaţiei?!

Costi Viscol

Răsfoind în ultima perioadă revista presei, chiar şi cea de specialitate agricolă am găsit articole de genul: ”Cele mai slabe rezultate din istoria învăţământului liceal agricol” sau ”24% dintre elevii liceelor agricole care s-au înscris la BAC au şi promovat„ ori ”Daea, <ţepuit> de Andronescu în chestiunea liceelor cu profil agricol? Bacalaureatul, un hop greu de trecut” -  titluri de cancan care atrag cititorii şi, implicit, traficul pe site-urile respective.

Nimic rău într-o piaţă liberă, dar cel care citeşte şi nu are toate informaţiile oare ce imagine îşi formează?! Acest lucru se întâmplă de peste 15 ani de zile şi atunci este şi normal ca părinţii să evite liceele agricole iar opinia publică să afirme, conform unor sondaje eronate, că ”în agricultură este nevoie de personal cu patru clase”. An de an cei din presă au reuşit să construiască, cu intenţie sau fără intenţie, o imagine de oaie neagră a sistemului de învăţământ pentru liceele agricole. 

Umblaţi la cauze, nu vă mulţumiţi doar să constataţi efectele!
Foarte puţini sau deloc, în urma analizei rezultatelor de la bacalaureat, au precizat şi cauzele care au dus la acest lucru. Şi, până la urmă, ce pretenţii să avem dacă mai marii din Educaţie în loc să elimine cauzele care au dus la acest lucru şi să revitalizeze acest sector au hotărât că mai bine fac şcoli profesionale şi cu asta au rezolvat problema sau, mai rău, au decis să desfiinţeze aceste licee.
Dintr-o analiză sumară putem menţiona câteva din cauzele care au condus la aceste rezultate dezastruoase:
1. Media de admitere în clasa a IX-a - în unele cazuri sub nota patru. Păi stau strâmb şi încerc să judec drept, cum ai putea tu ca profesor să preiei în clasa a IX-a un copil la care nivelul de cunoştinţe din 8 ani de şcoală este de nota patru şi la finalul liceului acesta să fie de 6? În condiţiile în care în anii de liceu apar disciplinele tehnice iar pentru disciplinele la care se susţin probele la bacalaureat scade numărul de ore, cum credeţi că un profesor, chiar să fie şi cel mai mare geniu în pedagogie şi ştiinţe poate acoperi în patru ani de liceu lacunele din opt ani de şcoală generală? Ba mai mult, nu pot să înţeleg cum poţi să finalizezi opt clase cu nota patru???
2. Lipsa manualelor de specialitate, cele mai noi fiind din anii 1990.
3. Subfinanţarea cruntă din ultimii 20 de ani! Subiect care a mai fost tratat în articole anterioare.
4. Devalizarea patrimoniului liceelor agricole.
5. Diverse ”pile„ angajate de Inspectoratele şcolare care, în cel mai bun caz, trec o dată pe lună pe la liceu să încaseze salariul.
6. Ideea absurdă creată şi cultivată în societate conform căreia ”numai proştii fac liceu agricol”!

Agricultura zilelor noastre nu înseamnă "SAPĂ DE LEMN"!
Ce înseamnă de fapt agricultura în zilele noastre? Poate că unii, care nu au ieşit de prin birouri să intre în ferme nu au habar şi, din acest motiv trebuie să le spunem ce înseamnă acest domeniu. 
Sectorul Vegetal - utilajele şi echipamentele utilizate la momentul actual dispun de echipamente informatice, senzori, echipamente GPS şi tendinţa este spre utilaje ghidate autonom. Ce înseamnă lucrul acesta? Operatorul (fostul tractorist) trebuie să aibă cunoştinţe temeinice şi abilităţi practice de utilizare a tehnicii informatice, să înţeleagă procesele pe care le efectuează aceste echipamente, să înţeleagă mesajele pe care le transmit senzorii şi să acţioneze ca atare. Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor se realizează în marea majoritate a fermelor în urma cartării agro-chimice a solului. Ce înseamnă acest lucru? Să ştie chimie, să ştie topometrie şi să cunoască modul de utilizare a tehnicii GPS. Marea majoritate a utilajelor şi echipamentelor agricole, atunci când se strică, efectiv nu le poţi repara în câmp, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să efectuezi o diagnoză electronică. Dacă nu înţelegi echipamentele de diagnoză şi mesajele transmise cum poţi repara aceste echipamente? Trebuie subliniat că tehnica din dotare la momentul actual are preţuri foarte mari şi dau un exemplu: un tractor de putere medie costă peste 70 de mii de euro. Din acest preţ aproape 40% însemnă tehnică informatică iar dacă nu ştii să utilizezi această tehnică nu ai aruncat bani pe geam?! 
Sectorul zootehnic - peste 80 la sută din tehnologie, la unele specii chiar 100%, este mecanizată, automatizată şi informatizată fiind în aceeaşi situaţie cu sectorul vegetal. Evidenţa, monitorizarea din punct de vedere a microclimatului, producţiilor, stării de sănătate a  efectivelor de animale se realizează computerizat.
Şi atunci, cum credeţi că un elev cu nota patru va deveni un bun meseriaş?!

Trebuie să atenţionăm şi să subliniem următoarele aspecte:
• Siguranţa alimentară a unei ţări trebuie să fie un punct al securităţii naţionale prevăzut clar în legislaţia ca o problemă de siguranţă naţională.
• Gradul de tehnologizare şi informatizare, preţurile foarte mari ale echipamentelor de la momentul actual, obligă fermierii să utilizeze personal calificat şi super calificat.
• Utilizarea de personal tehnic din afara spaţiului european nu reprezintă o alternativă pe termen mediu şi lung (ex. muncitorii din Vietnam sau din alte ţări asiatice), aceştia putând fi utilizaţi cel mult la muncile necalificate.
• Crearea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea forţei de muncă calificate în agricultură pe principiul competitivităţii: puţini, dar foarte bine pregătiţi.
• Se discută de planul de "Digitizare a României" - unde se regăseşte aici sectorul agricol?
• Cele 58 de licee identificate de Ministerul Agriculturii cu profil preponderent agricol (din cele aproximativ 220 câte existau prin anii 1990) să fie transformate în centre de excelenţă cu nivel de învăţământ, profesional, liceal, postliceal, cu rol determinant în pregătirea şi formarea continuă a adulţilor şi în special a celor care deja lucrează în sectorul agricol.
• Programul demarat de Ministerul Agriculturii privitor la liceele agricole să fie în mod cert finanţat pe termen scurt, mediu şi lung.
• Selecţia, angajarea personalului didactic şi nedidactic din cadrul liceelor agricole să fie realizat cu maximă competenţă.
Cu privire la unele soluţii prin care putem ajunge la cele specificate anterior puteţi citi articolul Uite liceul, nu e liceul!

SURSA: REVISTA FERMA

PREMIERĂ. Liceul agricol din Miroslava a devenit membru al unei asociaţii profesionale a fermierilor

Nicoleta Dragomir

ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DIN JUDEŢUL IAŞI a luat decizia afilierii Liceului Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava în 25 iulie a.c.

Este o propunere mai veche, lansată în această primăvară, atunci când a avut loc prima întâlnire cu reprezentanţii liceelor agricole şi ai fermierilor, la sediul Ministerului Agriculturii, unde discuţiile au vizat modificările legislative care vor duce la finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar agricol de către MADR.
"Pentru liceul nostru este o nouă zi istorică. Nu e puţin lucru să te afli într-o organizaţie cu cei care duc greul agriculturii. Pentru noi şi pentru elevii noştri înseamnă un mare pas pentru o mai bună pregătire practică, şi nu numai", spune Dorel Costel Florea, profesorul de la Miroslava care, tot în premieră, s-a zbătut şi a înfiinţat anul acesta prima clasă profesională de mecanici agricoli în sistem dual, la liceul ieşean.

Implicare activă şi concretă din partea fermierilor
Emil Bălteanu, preşedintele ACCPT Iaşi - Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Iaşi ne-a declarat că membrii organizaţiei au decis să sprijine "pro bono" liceul agricol, adică fără ca acesta din urmă să achite vreo cotizaţie sau alte servicii.
Din discuţia cu Emil Bălteanu, căruia îi mulţumim pentru implicarea necondiţionată şi pentru promovarea proiectului nostru "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol", vor fi mai multe măsuri care concretizează obiectivele acestei afilieri, dintre care unele cu aplicabilitate imediată.

Redăm câteva dintre acestea, inclusiv în speranţa că vor constitui un model de urmat şi pentru alte organizaţii ale fermierilor dispuse să sprijine liceele agricole şi să se implice astfel în formarea profesională a viitorilor lucrători în agricultură, inclusiv pentru propriile ferme:
• Liceul de la Miroslava va putea să achiziţioneze, prin ACCPT, îngrăşăminte, seminţe, practic toate inputurile necesare culturilor agricole, la preţ de licitaţie, ca oricare membru al asociaţiei.
• Până îşi vor achiziţiona utilajele necesare, fermierii membri ACCPT vor ajuta liceul la recoltarea loturilor şcolii, măsură ce se aplică în perioada imediat următoare.
• Asociaţia va direcţiona spre liceul partener propunerile de înfiinţare a loturilor experimentale şi demonstrative venite din partea firmelor din domeniu, cu tot ce implică acestea.
• ACCPT va facilita şi va susţine conversia profesională a cadrelor didactice şi personalului tehnic din cadrul Liceului Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu", prin programe concrete.
• Asociaţia va implica liceul în activităţi curente, cum ar fi vizite la evenimente în câmp de genul "Zilele porumbului, ale grâului" etc. pentru ca elevii şi profesorii să fie conectaţi în permanenţă la noutăţile care apar în agricultură.
• Fermierii vor merge la liceu pentru a susţine cursuri practice cu elevii şi pentru a le împărtăşi din experienţa lor de zi cu zi, deprinsă direct în câmp, la lucru.
• ACCPT Iaşi va sprijin elevii în elaborarea lucrărilor de final de liceu şi obţinerea atestatelor profesionale, prin punerea la dispoziţie a materialelor, lucrărilor tehnologice şi testărilor în condiţii de fermă.
• Unul dintre principalele obiective este sprijinirea liceului în scopul obţinerii propriilor produse agroalimentare, în aşa fel încât cel puţin o masă pe zi la cantină să fie asigurată din recoltele şcolii.

"Ne dorim ca practica elevilor să fie cu adevărat generatoare de cunoştinţe în domeniu. Nu vrem zeci de elevi într-o fermă care să fie practic muncitori sezonieri şi să ajute la cules de cartofi sau alte recolte. Vom avea maxim doi elevi în fermă care să stea pe lângă tehnologi, în perioadele cu activitate maximă în exploataţii, când copiii au ce vedea şi ce învăţa. Avem suficienţi fermieri pentru ca toţi elevii să aibă acces la o practică reală şi cu folos pentru pregătirea lor", spune Emil Bălteanu, preşedintele ACCPT Iaşi. 

Precizăm că ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DIN JUDEŢUL IAŞI este membră a APPR - ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE PORUMB DIN ROMÂNIA, organizaţie parteneră a proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol".

NOTA: Fotografii de la evenimentul "VREAU SĂ FIU ELEV LA LICEUL AGRICOL - ZILELE PORŢILOR DESCHISE LA MIROSLAVA", 19 aprilie 2019

SURSA: REVISTA FERMA

O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri…

Dumitra Constantin

Când am hotărât, împreună cu directorul liceului agricol din Călăraşi, participarea mea alături de trei elevi ai şcolii în tabăra organizată de Fundaţia revistei Ferma, ca parte a proiectului "Susţinem învăţământul preuniversitar agricol", având ca locaţie Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara, am oftat şi am gândit: “Doamne, o săptămână plecată de acasă, un drum atât de lung, cu elevi”...

Astăzi, când scriu aceste rânduri, îmi spun că nu aveam dreptul să gândesc aşa, pentru că era vorba despre "O poveste cu Sânziana şi dulceaţă de trandafiri"… 
Povestea a început în 24 iunie, o zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene, dar şi Ziua Universală a Iei sau sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia. Astfel, am plecat la drum, cu cei trei elevi, îmbrăcată în ia mea cu trandafiri, veche de peste 60 de ani, să fim parte "dintr-o poveste nou-nouţă" scrisă de Nicoleta Dragomir. Şi ce poate fi mai minunat pentru un profesor decât privirea sinceră a elevilor care-ţi spun: "Nu am fost niciodată plecată de acasă!" sau "Ce mult mi-am dorit să merg într-o tabără!". Emoţie, zâmbete şi voie bună pe drumul spre Geoagiu. Am dansat sau mai bine zis am mimat dansul, atât cât am putut să facem acest lucru în maşina mergând, împreună cu elevii, entuziasmaţi de invitaţia mea de a ne bucura de moment împreună, atunci când la radio s-a auzit melodia "Stand By Me", melodie la fel de veche ca şi mine, din 1962. Mi-am dat seama că acest lucru mi-a încărcat bateriile şi nu am simţit oboseala unui drum de 8 ore până la destinaţie.

Seara, ne-am întâlnit toţi cei 60 de participanţi, elevi şi profesori. Se dădea startul unui eveniment unic, prima tabără destinată elevilor liceelor agricole! Şapte zile de poveste de care noi, toţi participanţii, am avut parte, o poveste cu strâns fân, cules de levănţică, gălbenele şi tei, o poveste cu trandafiri transformaţi de elevi în dulceaţă pentru a împlini visul uniu tânăr care a plecat prea devreme dintre noi. Am cunoscut fermieri tineri şi poveştile lor despre tradiţia familiei de a creşte animale şi de a oferi pe piaţă produse tradiţionale. Nişte curajoşi, pasionaţi, vorbind cu patos despre ceea ce fac, modele pentru elevii noşti care au pus întrebări în calitate de reporteri. În tabără, elevii au avut cursuri de jurnalism învăţnd să fie reporteri, cameramani şi fotoreporteri. Ce încântare pentru ei care, poate, pentru prima dată s-au simţit importanţi. Am băut lapte de măgăriţă la ferma "Asinia Farm". Şi asta nu a fost tot! A fost Castelul Huniazilor şi Cetatea Deva, locuri încărcate de istorie şi Ulpia Taraiana Sarmizegetusa, cu templul zeiţei Nemesis, în care am nu am îndrăznit să calc decât după ce m-am descălţat... aşa am simţit. Era prea multă istorie!

Şi povestea a continuat. A urmat Ciumbrudul şi Ziua rozelor, parfum şi culoare, un tărâm al trandafirilor, florile iubirii, unde ne-au dus Nico Dragomir - "Sânziana noastră" şi Leo Stafie. Mândră am fost, purtând „cămaşa cu altiţă” la Parada Rozelor, pe traseul Aiud - Ciumbrud. Am fost noi toţi, cei 60 de participanţi, reprezentându-ne şcolile, alături de majorete, trăsuri, maşini şi biciclete împodobite cu flori, pe fondul muzicii de fanfară. 
Ce poveste minunată, nescrisă, trăită de mine şi elevii mei! Poveste în care s-au legat prietenii şi s-au împlinit dorinţe. O poveste împlinită de oameni cu suflet mare, care au organizat, găzduit sau sponsorizat evenimentul. Mă înclin în faţa lor şi le spun că, în 35 de ani petrecuţi alături de elevi, nu am trăit o poveste mai frumoasă dedicată lor, elevilor liceelor agricole.
Şi, să nu uităm, povestea cu "Sânziana şi dulceaţă de trandafiri", nu s-a încheiat cu SFÂRŞIT, ci cu VA URMA!

Prof. ing. Dumitra CONSTANTIN
Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi

SURSA: REVISTA FERMA

„Ne vedem la Agricol!”

Violeta Mâţ

Aşa îşi spun călărăşenii când îşi dau întâlnire la Liceul Agricol, situat în zona centrală a municipiului. Astăzi se numeşte Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” şi este un reper pentru locuitorii oraşului, dar şi pentru cei din judeţ. Clădirea monument a liceului adăposteşte o istorie de 71 de ani de învăţământ agricol în judeţul cu cea mai mare suprafaţă arabilă din ţară.

Pe 17 mai 2019, caravana „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, proiect iniţiat de Revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma, a ajuns la Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” din Călăraşi, unde s-au strâns elevi şi profesori de la zece licee agricole din ţară, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale: Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în MADR, Roxana Paţurcă, senator de Călăraşi, fost profesor la liceul agricol din oraş, Steluţa Caraion, inspector şcolar general adjunct ISJ Călăraşi, Emil Muşat, secretar al Consiliul Judeţean Călăraşi, Rela Popa, director executiv adjunct Direcţia Agricolă Călăraşi, precum şi fermieri din judeţul Călăraşi, care sprijină Liceul agricol pentru ca elevii să îşi poată desfăşura stagiile de pregătire practică: George Liţu (Cerealflor) şi Marian Şolcanu (SC Agri Agras Grădiştea). 
La eveniment a participat şi o delegaţie din Republica Moldova, din care au făcut parte membri ai Asociaţiei Pro Didactica, profesori de licee agricole şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii din ţara vecină.

„Niciodată un om cu patru clase nu o să poată conduce un echipament de 200.000 de euro, la care 40% din funcţii înseamnă informatică!”
Leonard Stafie, coordonator proiect „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”: „Foarte mulţi spun că liceele agricole nu au nevoie de promovare, ceea ce este fals. Ce e şi mai trist, recent, un ONG a comandat un sondaj de opinie, iar 7 din 10 respondenţi au spus că în agricultură este nevoie de cei cu patru clase. Astăzi, cel care lucrează pe tractor nici măcar nu se mai numeşte tractorist, ci operator utilaje. Niciodată un om cu patru clase nu o să poată să conducă un echipament de 200 de mii de euro, la care 40% din funcţii înseamnă informatică! (...) Nu este ruşine să fii elev la liceul agricol şi nici să fii fermier. A fi agricultor nu mai înseamnă să dai cu sapa, în spatele fermierilor stă siguranţa alimentară a unui stat.”
Steluţa Caraion, inspector şcolar general adjunct ISJ Călăraşi, spune că „toate meseriile din sectorul agricol sunt de actualitate şi nu vor dispărea niciodată”, dar recunoaşte că „din păcate, liceele tehnologice au rămas în urmă la dotări. Vrem specialişti, forţă de muncă calificată, care să facă faţă cerinţelor tehnologiei de astăzi în toate domeniile economice, iar şcoala trebuie să fie la nivelul schimbărilor care au loc astăzi în aceste domenii”.

Cum să înveţi agricultură la oraş, fără teren şi fără dotări!
Sunteţi de acord cu ce spun aceştia, nu-i aşa? Totul e logic, oamenii au dreptate. Însă acum ne loveşte în plex realitatea: Liceul Agricol din Călăraşi mai are în administrare doar curtea şcolii, de 3,8 ha, care include şi un parc dendrologic!
Adrian Melente, director liceu: „Liceul a avut în administrare, de-a lungul anilor, în jur de 160 de hectare de teren. La această dată, avem doar curtea liceului, de 3,8 hectare, pe care am încercat să o aranjăm în aşa fel încât să cuprindă toată paleta de specializări la care elevii participă conform ofertei de şcolarizare, în afară de practica pe care aceştia o desfăşoară la agenţi economici, să existe şi în curte o miniseră, un minisolar, o plantaţie pomicolă, pe care am înfiinţat-o în 2016, cu 50 de pomi achiziţionaţi de la Staţiunea Băneasa.
Parcul din curtea şcolii este un parc dendrologic, pe care am încercat să îl păstrăm şi înnoim, iar odată la trei ani înfiinţăm şi o clasă de silvicultură. Mă bucur de iniţiativa MADR de a aloca câte 10 hectare de teren liceelor agricole pentru înfiinţarea unei ferme didactice. Nu e suficient, dar tot e ceva.
Este foarte greu că ne lipseşte o fermă didactică şi utilaje noi. Gama noastră de utilaje este foarte învechită, am reuşit să le recondiţionăm, dar tot e greu.
Avem colaborări cu agenţi economici din judeţ, dar ne lipseşte un microbuz pentru deplasarea la fermele la care elevii fac practică, pentru că aceste ferme sunt în judeţ, iar 90 la sută din elevii noştri sunt din mediul rural.
Din cauză că ne descurcăm foarte greu cu orele de practică pentru unele specializări, unde agenţii economici sunt în judeţ, am avut trei proiecte europene Erasmus cu un partener din Portugalia, unde elevii de la clasele de tehnician veterinar au făcut practică timp de trei săptămâni. Pentru anul acesta am depus un proiect Ersamus împreună cu încă cinci licee agricole, pentru practica elevilor din clasele a IX-a şi a X-a de la specializarea Agricultură la un partener extern.”
La Liceul Agricol din Călăraşi învaţă aproape 560 de elevi, în 24 de săli de clasă. Corpul didactic şi personalul auxiliar este format din 62 de persoane. Avantajul este că orele se desfăşoară doar dimineaţa şi elevii care fac naveta pot primi banii de transport. Internatul poate caza elevi la un preţ foarte mic, însă cantina şcolii nu mai este funcţională, ne-a mai spus directorul liceului.

MADR promite liceelor agricole teren, dotări, investiţii şi noi specializări
Concret, Legea 57/2019 prevede că liceele tehnologice cu profil preponderent agricol care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole vor primi în folosinţă, cu sprijinul MADR, o suprafaţă de teren arabil de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice. De asemenea, MADR va asigura finanţarea unor investiţii şi a unor cheltuieli materiale ale liceelor agricole (construcţii agricole şi zootehnice, inclusiv modernizare, achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamente de lucru, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, pentru dotarea laboratoarelor didactice, animale vii şi echipamente specifice în zootehnie, înfiinţarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizare).
Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în MADR: „Am identificat 58 de licee preponderent agricole la nivel naţional, în care cel puţin 50 la sută din specializări sunt agricole. Acum, trebuie ca ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Agriculturii să fie aprobat. Mai departe, urmează celelalte proceduri pe care trebuie să le realizăm, conform legii, astfel încât până la începutul noului an şcolar să identificăm componentele de buget şi investiţii prioritare pentru următorii trei ani. Urmează să identificăm şi nevoia de a introduce noi specializări acolo unde este cazul, precum şi cheltuielile aferente.
De acum înainte, veţi primi sprijin şi de la Ministerul Agriculturii, în primul rând pentru investiţii, petru dotarea tehnică cu utilaje, înfiinţarea de sere, livezi, vii, inclusiv cheltuieli materiale şi de mentenanţă. De asemena, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene, vom facilita transferul către unităţile agricole moderne din judeţe pentru practica elevilor. Vom căuta să identificăm, în funcţie de nevoie zonale şi locale, dacă este cazul introducerii unor noi specializări agricole, iar Ministerul Agriculturii va suporta costurile înfiinţării acestor noi specializări în ceea ce priveşte acreditarea şi formarea noilor cadre didactice.”

„O profesie este cu atât mai puternică cu cât sunteţi mai uniţi!”
Emil Muşat, secretar al Consiliul Judeţean Călăraşi, el însuşi absolvent de liceu agricol, şi apoi veterinar într-o fermă de vaci de lapte, a avut, probabil, cel mai neaşteptat şi mobilizator discurs adresat elevilor din liceele agricole: „Dragi elevi, cel mai important lucru este o reţea de profesionişti. Cunoaşteţi-vă! O profesie este cu atât mai puternică şi interesele ei sunt mai bine reprezentate cu cât vă daţi mâna, vă cunoaşteţi, vă promovaţi, colaboraţi. (...) Stă în puterea voastră să schimbaţi percepţia publică despre această meserie! Aţi văzut OZN-urile de pe câmp în ultima perioadă? Nu este suficient să ai patru clase ca să te descurci cu asemenea utilaje şi nu este suficient nici să treci ca gâsca prin apă prin liceu ca să te descurci într-o fermă de vaci sau o fermă de păsări.”
Marian Şolcanu, fermier judeţul Călăraşi (SC Agro Agras Grădiştea): „Ce mi-ş dori cel mai mult e ca această caravană să meargă mai departe şi poate uşor mai „agresiv”, şi să ajungem ca la Liceul agricol din Călăraşi să se bată câte trei, patru elevi pe un loc, aşa cum era în 1986, când am dat eu admitere. (...) O rugăminte pentru părinţi: fără sprijinul părinţilor, al familiei, tinerii vor avea mai greu înclinaţia către agricultură. Mesajul care să îi îndrume spre acest sector trebuie să plece din familie, apoi dinspre liceu şi dinspre noi, fermierii.” Fermierul din Călăraşi spune că sunt lucrători în agricultură care câştigă din munca lor 1.000 de euro pe lună, în timp ce unii absolvenţi de facultăţi de drept a trebuit să plece în străinătate pentru a munci, tot în agricultură, ca să se poată întreţine.

71 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AGRICOL LA CĂLĂRAŞI
În 1948, la Călăraşi, o dată cu reforma învăţământului, lua fiinţă Şcoala Medie Tehnică. În anul înfiinţării, şcoala primea 10 ha de teren arabil, din care 5 ha vie, 3 ha lot experimental, 1 ha portaltoi, 1 ha plantaţie pomicolă. Pe 15 octombrie, se deschideau cursurile şcolii, în două încăperi improvizate, mobilate cu mobilier împrumutat de la celelalte şcoli din localitate. În acelaşi an, şcoala era preluată de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, iar doi ani mai târziu, elevii învăţau în săli de curs complet dotate şi mobilate, plus 32 ha de teren pentru aplicaţii practice.
În 1959, şcoala avea 136 ha, plus încă 200 ha acordate de Sfatul Popular orăşenesc şi o mică fermă zootehnică. În 1961, şcoala se numea Centrul Şcolar Agricol Călăraşi şi dispunea de 173,45 ha, iar în 1963 avea inclusiv bovine din mai multe rase, 19 porci, 500 ovine, 500 găini, 500 raţe, cai de muncă şi albine.
În 1967, denumirea se schimbă în Liceul Agroindustrial Călăraşi, iar în 1990, în Grupul Şcolar Agricol Călăraşi. În 2000, şcoala primeşte denumirea Colegiul Agricol „Sandu Aldea”, onorând astfel numele lui Constantin Sandu Aldea (1874 -1927), agronom şi scriitor, fondatorul ştiinţei ameliorării plantelor în România.

SURSA: REVISTA FERMA

Leonard Stafie: „ŞI EU AM ABSOLVIT LICEUL AGRICOL!”

Leonard Constantin Stafie

Citind articolul colegului Ludovic Cziszter - ”Şi eu am absolvit liceul agricol” - mi-am adus aminte, cu drag şi nostalgie cum a reuşit viaţa să mă aducă la Liceul agricol de la Miroslava. Mă gândesc acum că nu ar fi rău să ne spunem fiecare povestea, ca un îndemn pentru părinţi de a-şi îndruma copiii spre un liceu cu profil agricol.

Povestea începe cam aşa: în primăvara anului 1991 părinţii mei se gândeau oare spre ce direcţie să mă îndrume, eu fiind ”băiet din şentru, di pi chetrile Iaşului”, cu înclinaţii mai mult spre electronică şi mecanică decât spre biologie. Până la urmă logica părinţilor a fost pragmatică: ”dacă merge la un liceu teoretic şi nu are capacitatea de a merge mai departe şi nu are nici o meserie moare de foame, dacă merge în zona industrială, la un liceu industrial, nu cred că este o soluţie foarte bună din cauza anturajelor”. Aşadar soluţia de compromis a fost să mă trimită la Liceul Agricol ”Mihail Kogălniceanu” de la Miroslava, judeţul Iaşi, la profilul veterinar, pe principiul: ”dacă nu o vrea să urmeze cursuri universitare măcar nu moare de foame”. Menţionez că în familie nu aveam pe nimeni care să lucreze în agricultură...

Înscrierea şi primele zile de licean la Agricol
Îmi aduc aminte cu drag de ziua în care am fost cu tata şi am depus dosarul pentru înscriere, când am păşit pentru prima oară în liceu. Prima senzaţie a fost că sunt într-o staţiune turistică: rondouri de trandafiri, o alee la intrare străjuită de castani, un parc imens, totul aranjat pentru a primi noile generaţii de elevi. 
După examenul de admitere - trebuie să precizez că eram 3,7 pe un loc - a venit şi prima zi de licean. După emoţiile de început, întâlnirea cu dirigintele şi noii colegi a venit şi primul şoc: ”începând de mâine timp de trei săptămâni sunteţi în practică la scos cartofi, programul este de la ora 8 la orele 17.00. Să veniţi echipaţi de muncă!”, ne-a spus dirigintele. 
Clasa noastră a fost considerată ”o clasă de rebeli” pentru că marea majoritate eram din Iaşi, de la şcoli generale şi licee de renume. Din acest motiv am avut şi trei diriginţi de-a lungul celor patru ani de liceu: în primul an pe Livi Ionescu, în clasa a X-a şi a XI-a pe Sorin Lazăr iar ca o soluţie „de criză”, în clasa a XII-a diriginte ne-a fost Nicolae Cerchez care era şi directorul şcolii. 
Naveta din cei patru ani de zile ne-a unit, pentru că în aceea perioadă era destul de dificil să ajungi la liceu, mai ales că, în clasa a XII-a a fost suspendată cursa către Miroslava timp de 6 luni de zile; astfel, am făcut naveta pe jos, 5 km dimineaţa şi 5 km seara.

Odată cu clasa a X-a a venit şi practica de specialitate...
Trecând peste începuturi, dacă în clasa a IX-a am avut un an mai dificil ca urmare a etapelor de adaptare la un alt mediu, la ”răutăţile” foştilor colegi din generală şi prietenilor din cartier pentru că ”sunt la liceu de la ţară” (asta cumva era ceva foarte ruşinos pentru ei), începând din clasa a X-a, odată cu practica de specialitate, parcă eram în altă lume faţă de tumultul şi agitaţia de la oraş. 
În perioada respectivă încă mai existau vechile forme de organizare în zootehnie IAS-uri şi AEI-uri. Liceul se învecina cu fostul IAS Miroslava care avea o fermă zootehnică de vaci cu o capacitate de aproximativ o mie de capete Bălţată Alb cu Negru, unde eram aproape tot timpul când aveam laboratoare de specialitate. Liceul avea la vremea aceea un sector zootehnic cu o microfermă de porci la îngrăşat cu o capacitate de peste 200 de porci.
Generaţia de profesori pe care am avut-o, chiar dacă erau foarte duri pentru gusturile noastre, în timp ni s-a demonstrat că au fost un mare câştig pentru noi. De fapt, duritatea lor se manifesta mai ales pentru principiul ”ordine şi disciplină” dar, din punct de vedere pedagogic, erau nişte oameni deosebiţi. Trebuie să o menţionez pe doamna Margareta Runceanu, medic veterinar de meserie, cu multă experienţă practică şi educaţională, care a reuşit să ne insufle dragostea de meserie. Şi aici trebuie neapărat să relatez o poveste care mi-a rămas întipărită în minte...

„Stafie, vezi că vaca nu e garaj!”
Eram la laborator la disciplina obstetrică şi ginecologie, lecţia distocii la fătare, prin care eram învăţaţi pe mulaj cum să intervenim în diferite situaţii. Eu am nimerit la aşezarea transversală a fătului la taurine şi trebuia să întorc fătul în poziţia normală de fătare la care încep manevrele învăţate teoretic. Deodată se aude o voce: ”Stafie, vezi că vaca nu este garaj! Nu ai nici loc, nici timp să întorci tirul!”. Nu prea am înţeles eu la momentul respectiv ce a vrut să spună doamna Runceanu cu toate explicaţiile, însă ulterior, pe când eram la AEI Bălteni în practică şi am fost pus într-o situaţie reală mi-am adus aminte de cuvintele spuse şi mi-am dat seama că acesta era adevărul: ”Nu ai nici loc, nici timp să întorci tirul”. La Bălteni am avut un tehnician veterinar absolvent de Miroslava - promoţia 1986 care mi-a deschis mintea cu privirea la realităţile practice din ferma de vaci.

Clasa noastră a înfiinţat postul de radio al liceului
Cu timpul şi atitudinea prietenilor din cartier şi a foştilor colegi s-a schimbat, deoarece seara când ne întâlneam le povesteam ce năzbâtii sau ce noutăţi am mai învăţat, astfel că au ajuns la concluzia că, într-adevăr, liceul agricol este o altă lume, mult mai frumoasă decât un liceu de la oraş pentru că, în afară de viaţa de licean şi de agitaţia de peste zi noi, cei de la liceul agricol eram ”favorizaţi” cu explorarea unui nou mediu şi noi informaţii despre viaţa agricultorului, o meserie frumoasă, grea, dar nu monotonă, ci provocatoare. 
Dar să nu credeţi că toţi anii de liceu au fost numai ”învăţaţi şi iarăşi învăţaţi”. Am avut şi o activitate extraşcolară destul de bogată. Cel mai interesant a fost cu înfiinţarea postului de radioficare din şcoală. În perioada respectivă era un film la modă ”Salvaţi de clopoţel!” în care am văzut că aveau post de radio în liceu şi mi-am spus: Dar oare la noi nu se poate?
Astfel, într-o zi ne-am adunat nucleul ”dur din clasă” printre care îi menţionez pe foştii mei colegi Vladimir Păun, Silviu Pricop, Daniel Chiriac, Cătălin Munteanu, Cristi Platon şi am pus ţara la cale. Nu ştiam cum să abordăm problema la nivelul direcţiunii şcolii deoarece domnul Director Nicolae Cerchez era „un dur”. Până la urmă, am găsit varianta mai deschisă la colaborare în persoana directorului adjunct de la aceea vreme, Dumitru Bunea (cel care a şi realizat cel mai mare muzeu etnografic de la un liceu agricol, muzeu care îi poartă numele acum). Aşadar am făcut propunerea, dumnealui ne-a ascultat şi ne-a îndrumat. A urmat o perioadă de strângere de semnături pentru susţinerea înfiinţării radioului de către toţi elevii şcolii şi la urmă marea confruntare cu domnul director. Discuţia a fost foarte scurtă şi la subiect: cine se ocupă şi îşi asumă, şcoala nu are bani deci voi elevii trebuie sa faceţi dotările necesare, activitatea de radio nu trebuie să influenţeze procesul educaţional, adică să nu fie un motiv de a lipsi de la ore sau de a nu învăţa!. Simplu şi la obiect şi uite-aşa a luat fiinţă un post de radio în cadrul şcolii, care a funcţionat până prin anii 2000, datorită unui inimos profesor, Constantin Timu. După trecerea anilor am realizat de fapt că cei doi directori realizau o echipă perfectă şi pentru elevi unul juca rolul de „poliţistul rău” şi unul „poliţistul bun”, dar erau încântaţi de ideile constructive şi care ne ţineau ocupaţi în timpul pauzelor.

Sunt multe poveşti frumoase din timpul liceului, dar nu avem la dispoziţie spaţiu şi poate nici nu sunt un bun povestitor, dar trebuie să menţionez că tot aici, la liceul agricol de la Miroslava am avut ocazia să întâlnesc şi să cunosc oameni de seamă ai vremii, printre care îi menţionez pe Preafericitul Patriarh Daniel al Bisericii ortodoxe, moştenitori ai familiei Sturdza, ambasadori, prefecţi, critici literari renumiţi şi mulţi alţii.

Acum, în calitatea de coordonator al proiectului "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL", alături de Nicoleta Dragomir, proiect iniţiat de Revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma, am ocazia de a mulţumi liceului care m-a format, prin promovare şi organizarea de evenimente care să-i ducă numele şi renumele mai departe, în viitor, la fel cum facem şi în cazul altor licee agricole din întreaga ţară.

Din toate aceste motive sunt mândru că sunt absolvent al unui liceu agricol!

Leonard Constantin STAFIE,
absolvent de Miroslava

SURSA: REVISTA FERMA

ŞI EU AM ABSOLVIT LICEUL AGRICOL!

Ludovic Cziszter

Şi anume, Liceul agroindustrial nr. 9 din Arad. În 1986. Şi e interesant că acest lucru nu mi s-a părut important sau deosebit. A fost un liceu din Arad pe care l-am absolvit şi apoi urma să dau admitere la facultate...

Lucrurile s-au schimbat însă recent, după ce am participat la unul dintre evenimentele organizate de Fundaţia Revistei Ferma împreună cu Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii de la Voiteg, în cadrul proiectului „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol”, în luna februarie 2019. Însă nici atunci, acolo, nu am realizat că şi eu sunt absolvent de liceu agricol...
Dar la un timp după acel eveniment, am înţeles pe deplin însemnătatea acestui episod din viaţa mea, şi aici pot şi vreau să mulţumesc publicităţii intense, prin toate mijloacele media, făcută de promotorii acestui generos proiect. Şi de atunci, iată că sunt cel puţin trei luni, îmi tot vine în minte titlul acestui articol şi, mai ales, revin amintiri din timpul liceului. Mi-am spus imediat: ce aş putea eu scrie ca să motivez tinerii de azi să urmeze cursurile unui liceu agricol? Apoi, m-am gândit că dacă scriu doar despre mine şi cum am ajuns eu la un liceu agricol poate fi de folos cititorilor nehotărâţi.

Ce voi face după terminarea liceului?
Eram în clasa a X-a la Liceul industrial din localitatea natală, Chişineu-Criş, când mi-am pus întrebarea ce meserie voi face eu toată viaţa? În nici un caz nu voiam să lucrez într-o uzină, în spaţiu închis. O posibilitate foarte mare era să mă fac tâmplar şi să duc tradiţia familiei mai departe. Tata era tâmplar, la treia generaţie în familia sa. Acasă aveam un mic atelier de tâmplărie şi lucram cu tata diverse: lambriuri din lemn, podele, mobilier şi chiar binale (uşi şi ferestre). Liceu de specialitate era la Arad, însă pentru studii superioare puteam merge doar la Braşov.
Atunci m-am orientat spre meseria mamei. Ea a absolvit şcoala de maiştri zootehnişti de la Turda şi lucra în cadrul Centrului de reproducţie şi selecţie a animalelor din Chişineu-Criş. Liceu agricol era la Arad sau Salonta, iar Facultate de Zootehnie la Timişoara. Şi am hotărât, împreună cu părinţii mei că voi merge la liceul agroindustrial din Arad, începând cu clasa a XI-a. Sigur că pentru părinţi a fost un efort material semnificativ mai mare, pentru care le sunt recunoscător.
Vreau aici să spun că liceul la care am învăţat până în clasa a X-a era un liceu bun, cu dascăli minunaţi. Şi mulţi profesori, inclusiv diriginta mea au încercat să-mi spună că liceul agricol nu este o opţiune bună pentru mine, că aş putea merge la oricare alt liceu renumit din Arad. Ceea ce vreau să spun este că liceul agricol, în general, nu era prea bine văzut ca instituţie de învăţământ preuniversitar nici în acea perioadă. Adică, cum să faci un liceu ca apoi să mergi să lucrezi tot în agricultură? În acea epocă era vorba numai despre industrie şi industrializare. Cred că noi românii, am rămas cu această moştenire de gândire, doar că acum părinţii gândesc despre copiii lor ca aceştia să fie doctori, avocaţi, finanţişti, IT-işti. Să facă meserii “curate”, cu mai puţin efort fizic, şi cu un venit cât mai mare. Cred că şi acum avem acea concepţie că agricultură înseamnă sapă şi/sau furcă şi toate lucrările se fac manual. GREŞIT! Aşa gândesc doar cei care nu au auzit de agricultura de precizie.

Am ales zootehnia. Şi bine am făcut!
Dar, să revin. La liceul din Arad am găsit cadre didactice excepţionale, de la care am învăţat multe, atât la materiile fundamentale, cât şi la cele de specialitate. Îmi aduc cu plăcere aminte de orele de limba română cu prof. Viorica Birea sau cele de chimie cu prof. Ioan Mercea sau biologie cu prof. Ioan Tonţa. O plăcere erau şi orele de fizică cu prof. Livia Viriş care ne povestea despre astrologie. Iar orele de tehnologii de creştere cu ing. Vasile Ciuruş sau dr. Zoltan Nagy erau deosebite. Acolo am făcut cunoştinţă prima dată cu mecanizarea agriculturii, cu ajutorul ing. Gheorghe Ioja. Permisul de conducere a tractorului agricol l-am obţinut conducând tractorul pe străzile Sânnicolaului Mic, acolo unde şcoala avea o fermă didactică. 
Şi ştiţi cum se spune: pofta vine mâncând. Adică văzând şi făcând ceea ce se face în creşterea animalelor îţi pare normal să faci şi tu ce vezi la dascălii tăi. Şi mai ales în producţie. Pentru că la liceul agricol fiind, am făcut practică de specialitate la fermele din jurul Aradului. Mi-au rămas în minte zilele de practică făcute la incubatorul de pe Calea Bodrogului, unde se produceau puicuţe pentru ouă. Acolo erau câteva muncitoare care realizau sexarea puilor prin examinarea cloacei, şi care au fost specializate în Japonia pentru aceasta. Apoi, am participat la depopularea şi repopularea halelor de găini ouătoare, tot la o fermă a avicolă de pe Calea Bodrogului. Dar, cea mai mare plăcere pentru mine a fost în clasa a XII-a când am făcut practica la o fermă de vaci de lapte din Fântânele. Acolo, în fermă, am stat zile întregi, de dimineaţă până seara. Şi am constatat că îmi place creşterea bovinelor. Îmi place să fac curăţenie în adăpost, să dau de mâncare animalelor, să alăptez viţeii, să particip la fătarea vacilor, să mulg. Şi aşa am realizat că vreau să lucrez în sectorul de creştere a taurinelor. Şi iată că azi, mai mult sau mai puţin asta fac. De aceea, îndemn pe copii să exploreze mai multe meserii, prin activităţi practice de voluntariat, pentru a-şi descoperi înclinaţiile şi eventual meseria în care vor lucra în viitor.
În ceea ce priveşte meseria de agricultor aş îndrăzni să spun că este una dintre cele mai cuprinzătoare şi care îţi oferă cele mai mari satisfacţii. Dacă e să vorbim despre dimensiunea şi variabilitatea cunoştinţelor pe care trebuie să le aibă un agricultor gândiţi-vă că el trebuie să fie în primul rând un bun biolog, dar şi un foarte bun tehnolog. Adică trebuie să ştie foarte bine cum funcţionează organismele vii cu care lucrează (plante de cultură sau animale de fermă) dar, în acelaşi timp trebuie să ştie să utilizeze toate celelalte mijloace de producţie tehnologice, începând cu tractorul şi terminând cu robotul de muls sau GPS. Nu cred că există o meserie mai generoasă şi mai atotcuprinzătoare ca meseria de agricultor.

Tinere, câteva motive pentru care îţi propun să mergi la AGRICOL!
Pe scurt aş enumera câteva motive pe care să le luaţi în calcul atunci când vă hotărâţi să urmaţi cursurile unui liceu agricol, să deveniţi fermieri şi, de ce nu, să urmaţi studii superioare în domeniul agriculturii.
• Îţi petreci zilele stând afară. Sigur că de cele mai multe ori peisajele din jurul fermelor sunt mirifice, dar există şi zile cu ploi sau furtuni când nu este o plăcere să stai afară. Şi aici pot să vin cu un exemplu personal. Îmi aduc aminte de o zi de toamnă târzie, în statul Minnesota, SUA, când mă pregăteam să merg acasă. Era ora opt seara, îmi terminasem programul de lucru la viţei, m-am urcat în maşină şi am pornit spre casă. Era frig şi începea să se întunece. Am trecut pe lângă o parcelă de pe care s-a recoltat în acea zi porumbul pentru boabe. Şi am văzut că în mijlocul parcelei era camionul fermierului la care lucram. Am zis că nu e ceva în regulă şi am intrat pe parcelă. Când m-am apropiat l-am văzut pe Roger sub camion. Am coborât şi l-am întrebat ce s-a întâmplat. Mi-a zis că s-a spat rulmentul la o roată din faţă şi camionul era plin cu porumb boabe şi încerca să înlocuiască rulmentul pentru a putea duce camionul în fermă. Normal că am stat şi l-am ajutat, deşi nu mi-a cerut acest lucru. Şi aşa am terminat pe la miezul nopţii stând în frig şi burniţă, dar camionul a ajuns cu bine în fermă.
• Poţi să produci ceea ce vrei, sigur ţinând cont şi de cererea de pe piaţă. Nimeni nu te opreşte să cultivi cereale sau să creşti porci.
• Lucrezi pentru tine. Să aibă ferma lui este visul oricărui fermier. Dar pentru acest lucru îţi trebuie să ai şi un spirit antreprenorial. În general fermierii lucrează foarte multe ore pe zi, dar au un orar foarte flexibil. Nu este meseria în care intri la lucru la ora opt dimineaţa şi pleci acasă la ora patru după-amiaza. Dar sunt zile în care petreci în fermă doar patru ore.
• Siguranţa locului de muncă. Fermierii există pentru ca oamenii să aibă de mâncare. Comparaţi acest lucru cu importanţa altor meserii.
• Te joci cu maşinării mari şi complicate. Este plăcut să poţi conduce tractoare şi maşini agricole/zootehnice de ultim răcnet, care pot costa mult peste un autoturism de lux.
• Nu ai un cod de vestimentaţie. Puteţi să vă îmbrăcaţi cum doriţi, doar să ţineţi cont că vă veţi murdări.
• Vei face parte, vreţi nu vreţi, dintr-o comunitate restrânsă şi foarte unită. Fermierii lucrează împreună. Şi faci zilnic târguri cu alţi fermieri. “Împrumută-mi remorca pentru o zi în timpul recoltării şi te voi ajuta să faci curat în padocul de vite”.
• Te menţii în formă. Munca fizică prelungită în aer liber te menţine în formă fizică bună. Nu trebuie să mergi la sală.
• Poţi să îţi aduci animalul favorit la lucru. Nimeni nu te poate opri să iei cu tine câinele preferat.
• Nu trebuie să faci naveta. Fermierii locuiesc de obicei în ferma lor sau foarte aproape. Nu trebuie să stai în trafic ca să ajungi la lucru.
• Scapi de la birou. Majoritatea muncii o faci în sânul Mamei Naturi şi numai tu hotărăşti câte ore vrei sa stai în birou.
• Dai de mâncare oamenilor. Ăsta este motivul care poate îţi aduce cea mai mare satisfacţie că faci meseria de fermier.
• Poţi să înjuri la locul de muncă. Fiind singur în câmp, fără nici un picior de om la kilometri distanţă poţi să te descarci.
• Primeşti cadouri. De Crăciun, de Anul Nou, de Paşti, la expoziţii, la zilele unei companii de inputuri primeşti tot felul de cadouri, care merg de la pixuri, şepci, căni până chiar la excursii.
• Este o scuză foarte bună pentru a nu participa la evenimente din familie dacă nu doreşti. “Căsătoria vărului Ion? Îmi pare rău, dar trebuie să erbicidez că se anunţă ploi”.
• Un fermier mănâncă alimente de calitate mai bună. Fiind cel ce produce alimentele este primul care are acces la ele fără ca acestea să fie procesate de către industria alimentară.
Pe lângă motivele enumerate mai sus, întrebarea fundamentală rămâne: Un fermier câştigă mai puţin bani comparativ cu alte meserii? Mai ales comparativ cu oamenii care trăiesc la oraş? Sigur că un răspuns direct ar fi că fermierii câştigă mai puţini bani decât un avocat sau un medic. Dar, dacă se ia în calcul faptul că viaţa în oraş este mai scumpă atunci balanţa se echilibrează.

Conf. dr. Ludovic Cziszter
USAMVB TimişoaraSURSA:REVISTA FERMA

Proiectul ”Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol” continuă cu o TABĂRĂ TEMATICĂ!

Nicoleta DRAGOMIR, Leonard STAFIE

În perioada 24-30 iunie Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara va fi gazda taberei de vară a liceelor agricole.

Tematica Taberei este "DULCEAŢA, FILE DE POVESTE" obiectivele urmărite fiind:
• Oportunităţi de dezvoltare a satului românesc prin dezvoltarea de microferme si obţinerea de produse de nişă.
• Dezvoltarea abilităţii de comunicare.
• Curs de jurnalism agricol care propune o trecere în revistă prin ”ABC”-ul presei agricole combinând elemente teoretice cu elemente practice (vizite în ferme, interviuri etc.) 
• Unul din obiectivul acestui scurt curs este ca fiecare participant să poată redacta o ştire agricolă, să identifice elementele de noutate dintr-o afacere agricolă şi să o pună în valoare.

Vor fi în tabără în jur de 50 de elevi şi profesori de la 11 licee agricole din ţară, cuprinse în proiectul Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol.
Activităţile desfăşurate pe perioada taberei vor fi diversificate şi, credem noi, folositoare pentru un viitor absolvent de liceu agricol.

Din programul taberei:
- deplasare în localitatea Boş pentru a culege petale de trandafiri pentru dulceaţă;
- activitate de grup la cantină: fabricarea dulceţii de trandafir, umplerea săculeţilor cu petale, etichetare;
- introducere în jurnalismul agricol: noţiuni teoretice (Nicoleta Dragomir, Mihai Feier);
- deplasare la "Ferma Crăciunescu" Romoşel vizită în ferma de vaci, pe păşune, demonstraţie de preparare a produselor lactate;
- deplasare la Ferma familiei Voina din Pricaz, vizită în ferma zootehnică (ovine, taurine) şi  sectorul vegetal;
- deplasare la Orăştie şi vizitarea fermei de măgăriţe "Asinia Farm", activităţi în fermă;
- deplasare la Ciumbrud şi participarea la "Ziua Rozelor", eveniment organizat împreună cu Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza” din Ciumbrud, judeţul Alba şi FructiFlora (Pepinierele Csiki): paradă, concert, dansuri populare, jocuri etc.

Organizatori si parteneri:
SPONSORI PRINCIPALI: Maisadour Semences Romania, Grupul de firme Panifcom, KWS România, Corteva Agriscience, Agroland, AgroWest BMB, Asociatia De Ovine DaciaSPONSORI: Sopema, Agriculture Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania, KRONE - The Power of Green, Revista Ferma, FructiFlora, DLG Intermarketing

SURSA: REVISTA FERMA

ZIUA LICEELOR AGRICOLE. Eveniment în premieră la AgriPlanta-RomAgroTec

Violeta Mâţ

PREMIERĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL! Peste 200 de elevi şi profesori de la 15 licee agricole din toată ţara, alături de fermieri, autorităţi, reprezentanţi ai unor companii din domeniul agricol şi ai mass-media au participat, în 18 mai 2019, la evenimentul „Ziua liceelor agricole”, organizat de Fundaţia Revistei Ferma şi DLG InterMarketing în cadrul expoziţiei AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, judeţul Călăraşi.

Evenimentul face parte din proiectul „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, iniţiat şi derulat de Revista Ferma, prin Fundaţia Revistei Ferma, şi coordonat de către Nicoleta Dragomir, redactor-şef Revista Ferma şi Leonard Stafie, specialist în avicultură şi membru în Consiliul Consultativ al Revistei Ferma.

Demersul a reuşit, până acum, să mobilizeze autorităţi şi fermieri deopotrivă iar evenimentul de la Fundulea a dat prilej tinerilor elevi, dar şi profesorilor lor să se cunoască şi să înveţe câte ceva unii de la alţii. Pe lângă probleme comune, legate de finanţare şi bază materială insuficientă, fiecare liceu agricol are şi probleme specifice care au nevoie de rezolvare.

În cortul Forum de la AgriPlanta - RomAgroTec, care s-a dovedit a fi neîncăpător, elevii fiecărui liceu au amenajat câte un stand la care au prezentat oferta educaţională şi produse obţinute în fermele şcolii: flori, răsaduri de legume, dulceaţă, siropuri, produse de patiserie şi chiar chipsuri din carne.
În cadrul evenimentului „Ziua liceelor agricole” s-a desfăşurat şi Conferinţa cu titlul „Tinerii cu studii medii sunt cei care pot face agricultura să se mişte”, organizată de Radio France International (RFI) România şi DLG InterMarketing, în parteneriat cu Revista Ferma. Discuţiile au fost moderate de Cătălin Lenţa, realizatorul emisiunii Rural de la RFI, alături de Nicoleta Dragomir şi de Gabriel Gherghescu, realizator al emisiunii Viaţa Satului de la TVR 1 iar întreaga conferinţă a fost transmisă în direct pe rfi şi pe facebook.

Parteneri ai evenimentului „Ziua liceelor agricole”: Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual (ANFPISD) din România, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Academia de Studii Economice Bucureşti - Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, RFI România, Revista Ferma.

Liceele agricole se unesc într-o asociaţie
• Coordonatorii proiectului „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol” au anunţat că încep demersurile pentru înfiinţarea Asociaţiei Liceelor Agricole din România. „Ne dorim ca Asociaţia să fie parteneră, pe picior de egalitate, cu Ministerul Agriculturii şi cu cel al Educaţiei în chestiunile care ţin de învăţământul preuniversitar agricol, atunci când se iau decizii şi se fac legi”, a spus Leonard Stafie.
• Din toamna anului 2019, va exista un portal unic de internet al liceelor agricole din ţara noastră. Pe pagina de internet www.licee-agricole.ro vor putea fi găsite informaţii despre fiecare liceu agricol.
• Ediţia din acest an a Balului Clubului Rotary din judeţul Alba a sprijinit proiectul „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”. Toate fondurile strânse în cadrul evenimentului vor fi donate pentru dotarea unui laborator la Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” din Ciumbrud, judeţul Alba.
• Asociaţia Pro Didactica din Republica Moldova va promova proiectul „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol” printr-un acord de parteneriat încheiat cu Fundaţia Revistei Ferma.
• O nouă ediţie a evenimentului „Ziua liceelor agricole” se va desfăşura la finalul lunii septembrie 2019, la Alba-Iulia.

NU există liceu agricol fără practică!
•    Prin parteneriatul încheiat în cadrul proiectului „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) va pune la dispoziţie o listă a membrilor Asociaţiei din zonele unde sunt liceele incluse în proiect, pentru ca elevii din aceste şcoli să poată face practica în fermele membrilor APPR. Alina Creţu, director executiv APPR: „În ultimii ani, fermierii au investit foarte mult în tehnologii, în tehnică, în genetică, produse foarte scumpe şi performnante, dar nu au investit în oameni. Acum cred că este moemntul ca fermierii să se implice şi mai mult. Avem nevoie şi de un cadru legal mai bun, deorece convenţiile de stagiu de practică în ferme nu sunt deocamdată foarte clare, dar fermierii sunt foarte deschişi la colaborare, pentru că au nevoie de personal calificat în ferme.” Fermieri membri ai APPR susţin deja elevi care studiază în sistemul dual la Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” Miroslava, jud. Iaşi.

•    Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu va avea un Centru Permanent de Practică, pus în funcţiune în parteneriat cu Fundaţia Revistei Ferma, unde vor efectua practica de specialitate elevii Liceului Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava şi cei ai Liceului Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, jud. Iaşi.

MADR înfiinţează o Direcţie pentru învăţământul agricol
Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Voi, cei tineri, trebuie să învăţaţi, iar noi, cei din administraţie, trebuie să venim cu programe care să vă faciliteze activitatea. În acest moment, avem motoarele turate la maxim la Ministerul Agriculturii: înfiinţăm un serviciu special pentru învăţământul liceal şi formare profesională agricolă, avem deja stabilit graficul de acţiune, avem de implementat 12 acţiuni până la începerea noului an şcolar, astfel încât legea să poată fi pusă în aplicare şi să asigurăm banii necesari pentru a sprijini învăţământul liceal agricol. Puteţi să vă bazaţi pe noi, şi noi ne bazăm pe dumneavoastră. Este un efort uman considerabil ceea ce aţi făcut. Când a apărut legea (Legea 57/2019 pentru completarea Legii educaţiei 1/2011 - n.red.), aveam deja nişte concluzii de la dumneavostră vizavi de ceea ce se întâmplă în domeniu, ne-aţi ajutat mult pentru că ne-aţi pus în contact cu problemele reale.”

O întâlnire între coordonatorii proiectului „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, reprezentanţi a 14 licee agricole şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii a avut loc, la iniţiativa MADR, pe 15 aprilie 2019, iar Maricel Dima a promis, pe 18 mai, la Fundulea, că o nouă întâlnire pe tema învăţământului preuniversitar agricole va fi organizată la MADR în luna iunie.
„Autorităţile române îşi iau un angajament să sprijine învăţământul liceal agricol”, a rezumat Cătălin Lenţa, care a moderat discuţiile.

Agricultura are nevoie de şcoală, iar şcoala are nevoie de bani!
Gagriel Gherghescu, TVR: „Este pentru prima dată în 30 de ani când liceele agricole se întâlnesc în această formulă. Agricultura din România are nevoie de şcoală. La nivelul Uniunii Europene, din 100 de fermieri, 30 au şcoală. În România, din 100 de fermieri, doi merg la şcoală. Agricultura are nevoie de şcoală. Şcoala are nevoie de bani. Să vină bani către şcoală, de la stat, de la fermieri! Şi elevii, dar şi profesorii trebuie să înveţe, ca să poată să îi înveţe pe alţii. (...) Acum, fermierul trebuie să ştie şi economie, ca să-şi facă un plan de afaceri, marketing, ca să îşi vândă produsele, contabilitate, ca să nu primească amenzi.”

S-a înfiinţat Autoritatea pentru învăţământ dual
Peste 10.000 de tineri studiază în prezent în sistemul dual, iar rata de angajare după finalizarea studiilor este de 90%, a spus Stelian Fedorca, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual (ANFPISD) din România. Acesta ne-a spus că există o singură şcoală duală cu personalitate juridică în România, la Braşov, care are peste 300 de elevi. În restul ţării există 103 clase în sistem dual, toate în licee tehnologice şi toate de învăţământ profesional, dar se urmăreşte introducerea acestui sistem şi pentru învăţământul liceal. Specializările sunt legate de cererile agenţilor economici: mecanic agricol, mecanic auto, operator CNC, sudor.
Autoritatea funcţionează în subordinea prim-ministrului României şi şi-a început activitatea în luna februarie 2019. Are, în prezent, 26 de anagajaţi, dar, când îşi vor extinde activitatea, vor avea şi birouri regionale.

„Colectăm date, ne facem propria bază de date care va fi publică şi va fi actualizată trimestrial, am început un mecanism de sprijin al agenţilor economici care sunt dispuşi să investească timp de trei ani de zile în studiile unui elev”, ne-a spus Gabriel Narcis Vrânceanu, director în cadrul ANFPISD.
„Încercăm să identificăm zonele unde sunt tinerii care au terminat gimnaziul şi apoi au renunţat la şcoală şi să trimitem fie tinerii, fie agenţii economici spre aceste locuri de muncă sigure, pentru că aceşti elevi care se înscriu în învăţământul dual este aproape sigur vor avea loc de muncă”, a adăugat Stelian Fedorca.

UN AN DE LA DEBUTUL PROIECTULUI
Nicoleta Dragomir, coordonator proiect „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”: „Într-un an de zile, am reuşit să ajungem la al 13-lea eveniment organizat în cadrul proiectului şi, de la 20 de persoane într-o sală de clasă, numărăm peste 300 de participanţi la aproape fiecare eveniment. Datorită vouă, celor din liceele agricole, şi a faptului că ne-am unit, am reuşit, alături de partenerii din MADR, să ajungem şi la modificări legislative în favoarea învăţământului preuniversitar agricol. Se dorea de mult să se ajungă la această colaborare şi la dubla subordonare a liceelor agricole, faţă de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, pe partea de finanţare, dar şi de curiculă, pentru înfiinţarea de noi specializări în funcţie de cerinţele din fiecare zonă în care se află liceele agricole”.

FINANŢARE DIFERENŢIATĂ PENTRU LICEELE AGRICOLE
Leonard Constantin Stafie, coordonator proiect „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”: „Liceele agricole au devenit licee vocaţionale. (...) Un liceu agricol nu poate fi finanţat cum este finanţat un liceu teoretic, pentru că înseamnă mult mai mult decât patru betoane şi 50 de metri pătraţi de curte. Înseamnă terenuri de practică, spaţii verzi, fermă didactică pe vegetal şi zootehnie, unde trebuie bani. Nu este în regulă să primească aceeaşi finanţare ca un liceu din oraş”.

BIBLIOTECA LICEULUI AGRICOL DIN GEOAGIU ARE 50.000 de cărţi!
Doar 484 de cărţi lipseau din Biblioteca Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu, judeţul Hunedoara, pentru a ajunge la impresionanta colecţie de 50.000 de volume! 
În doar câteva zile, la apelul Campaniei „Donez o carte pentru un liceu agricol”, parte a proiectului Fundaţiei Revistei Ferma, au fost donate cărţile necesare pentru a completa colecţia bibliotecii, plus alte câteva zeci de volume. La donaţia de carte au contribuit peste 30 de persoane, iar o parte din cărţi au fost aduse chiar la evenimentul „Ziua liceelor agricole” de la AgriPlanta - RomAgroTec.

MARE FERMIER: NU AVEM SCHIMBUL DE MÂINE!
„Circulă un zvon că nu ar fi copii pentru liceele agricole. Este fals! Sunt copii care doresc să vină la liceele agricole, nu suntem organizaţi să le oferim această perspectivă. Nu este suficient să meargă toată lumea la facultate, avem nevoie şi de oameni care să tragă la şaibă, cum se spune popular. (...) Liceele agricole nu trebuie reînfiinţate, ci reaşezate în matca lor. (...) Fermierii mari ne-am gândit doar să luăm terenuri şi să ne dotăm cu utilaje, niciunul nu cred că ne-am pus problema pe cine vom pune să lucreze pe acestea peste câţiva ani. Personalul pe care îl avem acum are o medie de vârstă foarte mare, lucrăm cu forţa de muncă de la fostele CAP-uri, oameni care acum au deja aproape 50 de ani. Nu avem schimbul de mâine!”, a spus Alexandru Baciu, fermier din judeţul Călăraşi şi vicepreşedinte LAPAR, la deschiderea târgului AgriPlanta - RomAgroTec 2019.

Liceul Agricol Poarta Alba, jud. Constanţa

Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Bucureşti

Liceul Tehnologic "Ion Ionescu de la Brad", loc. Horia, jud. Neamţ

Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” Călăraşi

Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi, jud. Galaţi

Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara

Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta, jud. Bihor

Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brăneşti, Ilfov

Liceul Tehnologic nr. 1 din Fundulea, jud. Călăraşi

Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” Miroslava, jud. Iaşi

Liceul Tehnologic "Vintilă Brătianu", Dragomireşti-Vale, jud. Ilfov

Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară “Ţara Bârsei” Prejmer, jud. Braşov

Liceul Tehnologic "Ştefan Manciulea" Blaj, jud. Alba

Delegaţia Republicii Moldova la "Ziua Liceelor Agricole"

SURSA: REVISTA FERMA